MAI, MApN și SRI au încercat în ultimii doi-trei ani să limiteze fenomenul de pensionare anticipată parțial de care au beneficiat mii de angajați ai acestor instituții, care au ieșit la pensie, în medie, la 45 de ani. Angajații cărora li s-a refuzat pensionarea anticipată au apelat însă la instanță, susținând că sunt discriminați de angajatori.
Au ieșit la pensie anticipat
Mii de cadre militare din cadrul MAI, MApN și SRI au beneficiat în ultimii cinci ani de pensie anticipată parțial. Mulți au fost astfel trecuți în rezervă la vârsta de 45 de ani fiind clasați „apt limitat” sau „inapt”, în baza unui articol al Legii 223 din 2015 privind pensiile militare de stat.
În plus, în unele cazuri există mărturii din partea militarilor că aceste clasări s-au făcut pe baza unor diagnostice „aranjate” cu medicii, transmite Libertatea.
Pe de altă parte, în ultimii doi-trei ani, instituțiile vizate au încercat să limiteze numărul acestor pensionări și au început să refuze solicitările de trecere în rezervă. Însă, angajații din MAI, MApN sau SRI și-au dat angajatorii în judecată, fiind identificate cel puțin zece astfel de procese în perioada 2020-2023.
„Procesele astea au apărut acum, de curând, când Ministerul Apărării a avut o atitudine restrictivă în ceea ce privește aprobările pentru ieșire din sistem și automat pensionare”, povestește pentru sursa citată un ofițer.
În perioada ianuarie 2018 – aprilie 2023, un număr de 9.398 cadre militare din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Serviciul Român de Informații (SRI) au primit dreptul la pensie anticipată parțial. Aceste pensii au fost acordate în urma trecerii în rezervă sau încetării raporturilor de serviciu ca rezultat al clasificării ca „apt limitat” sau inapt de către o comisie de expertiză medico-militară.
În detaliu, 6.337 de beneficiari de pensie militară de stat au fost stabiliți în baza Legii 223/2015, în timp ce în MApN au fost înregistrate 2.875 de cazuri, iar în SRI au fost 186 de beneficiari de pensie anticipată parțial.
Ce prevede proiectul adoptat luni privind pensiile speciale
Camera Deputaţilor a adoptat, luni, proiectul de lege privind pensiile speciale, actul normativ urmând să se întoarcă la Senat pe motiv că au fost aprobate mai multe amendamente care „generează deosebiri majore de conţinut juridic” faţă de forma adoptată anterior de Senat.
Proiectul nu prevede desfiinţarea acestor pensii, ci trecerea treptată la pensii pe bază de contributivitate până în 2043, a precizat preşedintele comisiei, Adrian Solomon (PSD).
Actul normativ se referă la pensiile speciale ale magistraţilor, militarilor, diplomaţilor, funcţionarilor parlamentari, personalului Curţii de Conturi, aeronautic şi altele.
Prevederile specifice pentru militari
Referitor la pensiile militarilor, proiectul prevede că vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este de 65 de ani, iar atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare conform eşalonărilor din anexele nr.1 şi nr. 2 la prezenta lege.
De asemenea, şi pentru pensiile militare de stat se prevede „o perioadă de graţie” până în 2030, a explicat Solomon.
„Pentru pensiile militare de stat stabilite până la data de 1 ianuarie 2030, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, la alegerea persoanelor dintr-un număr de luni consecutive, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, după caz, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie la data deschiderii drepturilor de pensie”, mai prevede proiectul.
La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.