A venit momentul ca America să facă în sfârșit șah mat acest proiect, care nu este nici necesar economic, nici prudent din punct de vedere geopolitic. Și care, peste toate, dăunează securității transatlantice, arată o analiză NationalInterest.

În prima discuție cu Angela Merkel, Joe Biden și-a exprimat dorința de a revitaliza relația transatlantică. Germania rămîne un aliat vital al SUA în Europa, iar decizia lui Biden de a îngheța planul de retragere a celor 12.000 de soldați de la bazele germane este cea corectă.

Dar Washington-ul nu ar trebui să facă pași înapoi în privința presiunilor asupra companiilor europene impicate în Nord Stream II.

Departamentul de Stat a publicat recent un raport, identificând companiile care au încălcat legile SUA, ajutând la construirea NS2. Nu a indicat însă nicio companie europeană pe lista unor noi sancțiuni, provocând unele îngrijorări.

Secretarul de stat Antony Blinken s-a ferit să menționeze companii sau persoane din Germania, pe motiv că „e mai important să găsim o soluție diplomatică”.

E tot mai clar că administrația SUA nu va renunța la presiuni pentru NS2, iar unele state europene nu vor înghite asta. Dar interesul național al Americii este unul singur: moartea proiectului NS2. Majoritatea statelor Europei se opune NS2.

Miniștrii de externe ai Poloniei și Ucrainei au scris un editorial comun în Politico, cerându-i lui Biden să recurgă la „toate mijloacele pentru a împiedica finalizarea proiectului”.

Chiar dacă susținătorii gazoductului îl promovează ca un proiect pur comercial, născut din necesități economice, dovezile în acest sens sunt, în cel mai bun caz, slăbuțe. Analiștii germani admit că NS2 „nu e esențială pentru menținerea securității energetice a Germaniei”.

Ba chiar e „distructivă pentru mediu și ineficientă din punct de vedere comercial”.

NS2 ar aduce însă beneficii Rusiei prin împiedicarea fluxului de taxe de tranzit, colectate în prezent de țări ca Ucraina.

Bani pe care Kiev-ul îi folosește pentru a se apăra în războiul susținut de Rusia, din estul separatist al Ucrainei. Conducta ar spori puterea Rusiei de a-și folosi dominația energetică europeană ca atu politic.

Conform raportului Serviciului de Cercetare al Congresului, Rusia a furnizat 45% din importurile de gaze naturale ale UE în 2019. Dacă vor fi finalizate, NS2 și Turk Stream, care va aduce gaz rusesc în Turcia printr-o conducta de sub Marea Neagră, vor crește în continuare exporturile de gaze rusești către Europa.

Faptul că NS2 continuă să aibă sprijinul unor națiuni din Europa, în ciuda unor acțiuni reprobabile ale Rusiei, multe comise pe pământ european, arată cât de mare este influența lui Putin. Dată de livrările de gaze pe continent.

America a reușit însă în ultimii ani să pună bețe-n roate dezvoltării NS2. 18 companii au renunțat la NS2 din cauza sancțiunilor SUA, iar viitorul său rămâne în aer.

În parelel, susținătorii gazoductului propun unele mecanisme pentru a liniști Rusia și a tempera preocupările Washington-ului. Într-o perioadă în care America trebuie să răspundă la atacurile cibernetice expansive și extrem de dăunătoare ale Rusiei, susținerea NS2 ar fi o greșeală.