Insistența asupra redefinirii relației cu albanezii arată că Belgradul nu recunoaște harta politică a sud-estului Europei, potrivit analizei citate.

Pericol de război în Balcani

La Belgrad există unele minți înfierbîntate care nu ezită să reînvie aspirația transformării Serbiei într-o Sardinie a Balcanilor. Adică să creeze o superputere unită în Balcani, sub stăpânirea sârbă. Cu Aleksandar Vučići, unul dintre acei neghiobi ai șovinismului sârb, care vede Belgradul ca fiind capitala acestui stat.

Albania și albanezii, pe de o parte, și Serbia și sârbii, pe de alta, așa cum sunt astăzi, împărțiți în două sau trei entități de stat, continuă să fie un echilibru pentru sud-estul Europei. Ambele națiuni, în prima jumătate a acestui secol, par a fi poarta care le va conduce fie spre Capcana lui Tucidide – războiul decisiv pentru spațiu, fie spre calea păcii, care le va garanta prosperitatea.

Locuitorii din Kosova consideră că există o încercare pentru un fel de acord politic, care poate contribui la sfârșitul statu quo-ului de „conflict înghețat”, creând astfel condiția necesară pentru apropiere și reconciliere între sârbi și kosvari.

În 2009, Comisia Europeană a aprobat o propunere de abolire a regimului de vize pentru cetățenii Serbiei, Muntenegrului și Macedoniei de Nord și menținerea regimului de vize pentru cetățenii Albaniei, Kosovo și Bosniei- Herțegovina.

În urmă cu un an, comisarul UE pentru afaceri interne a propus abolirea vizelor, cu condiția ca aceștia să nu stea mai mult de 90 de zile în UE și să aibă pașaport biometric. Cu toate acestea, Kosovo rămâne un ghetou, fiind singura țară din regiunea balcanică care rămâne în afara vizelor.

Criteriile pentru refuzarea liberalizării vizelor către cetățenii din Kosovo sunt politice și ideologice și, ca atare, în contextul actual al răsfățării Serbiei, prezintă un risc pentru viitorul fostei regiuni sîrbe.

Ori de câte ori albanezii au făcut pași majori pentru a-și consolida pozițiile în Europa și a fi luați în serios în regiune, de cealaltă parte, Serbia, ca putere care a dominat fosta Iugoslavie, dar care a jucat și un rol crucial în sud-estul Europei, a generat automat un sentiment de neliniște și nesiguranță.

Situaţia din Balcani, comparabilă cu cea din Marea Britanie

Rezolvarea acestui nod istoric ar putea fi similar cu situația Marii Britanii și Americii, în epoca postcolonială, însă totul ar putea degenera cu ușurință către un nou război, așa cum sa întâmplat după 1900 între Marea Britanie și Reich-ul german.

Istoricul grec Tucidide a aratat ca, atunci când o putere în ascensiune rivalizează cu puterea dominantă, așa cum a fostul cazul Atenei în fața Spartei, în Grecia antică, sau al Germaniei și Marii Britanii, în urmă cu un secol, cel mai probabil urmează un război.

Ascensiunea și prosperitatea celei de-a doua republici albaneze (Kosovo) și dezvoltarea națiunii albaneze vor avea același efect și în Serbia?

În urmă cu peste 2.400 de ani, Tucidide scria: „Ascensiunea Atenei și teama pe care asta o inspira în Sparta au făcut războiul inevitabil”. Tucidide a identificat doua motoare ale acestei dinamici: sentimentul puterii în ascensiune al importanței sale și al nevoii de a avea o voce mai puternică și hotărîrea puterii dominante de a apara status quo-ul.

Acest tip de dinamică a noțiunii istorice a pus în mișcare carul de război al Serbiei (și al națiunii sârbe) și al Kosovo (și al națiunii albaneze, precedând această ciocnire cu un atac de furie al Serbiei care nu ascunde că intenționează să anexeze o parte din nordul Kosovo.

Desigur, forța militară a Kosovo este embrionară, incomparabil mai slabă față de cea a Serbiei, dar acest fapt ar putea determina Belgradul, în numele prevenirii unui atac, să atace prima pentru anexarea unei părți din nordul Kosovo.

Impasul politic și dansul diplomatic în jurul dialogului Kosovo-Serbia, în special după impunerea tarifelor la produsele sârbe bosniace, de către guvernul Haradinaj, ne duce înapoi la primele săptămâni de dinaintea izbucnireii Primului Război Mondial.

Într-o scrisoare din 18 iulie 1914, șeful serviciilor secrete germane scria ambasadorului german în Marea Britanie a de ce nemții consideră cred că e important sprijinul direct pentru Austria.

„Dacă austriecii nu vor lua măsuri acum, vor pierde ultima șansă de reabilitare politică, iar puterea lor în Balcani ar fi distrusă pentru totdeauna. Rezultatul ar fi instaurarea hegemoniei rusești în Balcani, o expansiune nepermisă a puterii și influenței rusești, atât pentru Germania, cât și pentru Austria”.

Sursa foto: Dreamstime