Între 2014 și 2016, cotația țițeiului a scăzut cu 70%, cea mai mare din istoria recentă. În ciuda creșterii din ultimii ani, prețul petrolului este încă mai mic cu circa 30% față de media din perioada 2011-2014, iar acest lucru este văzut și ca o posibilitate de creștere în perioada următoare. În timp ce anul trecut barilul de petrol Brent a stat în jurul valorii de 60 de dolari, anul acesta a sărit de 70 și chiar a depășit 80 de dolari pentru scurt timp. Motivele care au stat la baza acestei creșteri sunt, în principal, legate de scăderea producției principalilor producători. Venezuela și-a micșorat, în ianuarie, producția de la 2,3 milioane barili pe zi până la 1,6 milioane barili.
Organizația țărilor producătoare de petrol (OPEC) a început reducerea producției din 2017, cu 1,8 milioane barili pe zi. În prezent, stocurile de țiței au fost epuizate, iar OPEC împreună cu Rusia au început discuțiile pentru majorarea producției zilnice cu un milion de barili pe zi. De altfel, SUA, unde producția nu a fost încetinită, a și cerut statelor OPEC creșterea livrărilor de petrol. Companiile americane au pus recent în funcțiune 15 noi sonde, ajungând la un total de 859 sonde, cel mai ridicat nivel din 2015.
La creștere pot fi luate în calcul și tulburările din Venezuela și Iran, dar și majorarea cererii din China. Anunțul de luna trecută al Arabiei Saudite, cel mai important producător din OPEC, de a începe discuțiile pentru majorarea producției a oprit cotația petrolului din creștere, dar o decizie este așteptată la următoarea întâlnire OPEC de la sfârșitul acestei luni.
Mai multe instituții financiare, printre care Banca Mondială și gigantul bancar UBS, au avertizat că prețul țițeiului se va apropia de 100 de dolari de anul acesta dacă producția nu va crește, ceea ce ar amenința puternic economia SUA și posibil cea globală. De altfel, în rapoartele Băncii Mondiale creșterea prețului pe baril este văzută la 90 de dolari în prima parte a anului viitor, cu posibilitatea atingerii cotației de 100 de dolari pe baril spre sfârșitul lui 2019 sau începutul lui 2020.
Campioni la scumpiri
Majorarea cotației țițeiului se reflectă imediat în prețul combustibililor la pompă. În 2017, pe lângă majorarea cotațiilor internaționale a avut loc și o creștere a accizelor la carburanți pe plan local, tradusă prin 32 de bani pe litru, ceea ce a dus la o majorarea a prețului pe litru de 19% la benzină și 21% la motorină pentru tot anul. Scumpirea a continuat în acest an, cu circa 4% la benzină și 10% la motorină în primele trei luni, provocată de creșterea prețului țițeiului și majorarea dolarului față de leu (cu 11% în primele trei luni, după care a stagnat).
În total, în primele cinci luni ale anului, benzina s-a scumpit cu 11%, ajungând la circa 5,72 lei pe litru, creștere mult peste cea medie din statele Uniunii Europene, de 6,25%. În euro, prețul unui litru de benzină a urcat de la 1,1 euro până la 1,24 euro. Țara noastră rămâne printre cele mai ieftine la acest capitol, dar prețul din statele dezvoltate, de 1,5-1,6 euro pe litru, nu sunt mult peste cele din România, în timp ce veniturile consumatorilor sunt cel puțin duble. Totuși, o creștere a cotației țițeiului la peste 90 de dolari/baril va duce prețurile carburanților din România la 6 lei/litru.
După majorarea de anul trecut, ponderea taxelor din prețul unui litru de benzină au ajuns să reprezinte 54%, iar din cel de motorină de 51%, conform calculelor realizate de Capital pe baza cifrelor Comisiei Europene. Dar problema la noi vine și din prețul carburanților fără taxe. La benzină, creșterea din primele cinci luni a fost de 20,9%, cea mai mare din UE, de la 507,6 euro pe mia de litri până la 613,7 euro, în timp ce creșterea medie la nivelul UE a fost de 13,5%. Situația a fost reamarcată și de Consiliul Concurenței, președintele acesteia Bogdan Chirițoiu anunțând că va cere explicații producătorilor de petrol de la noi. „Vrem să înțelegem exact care sunt schimbările care au dus la această evoluție, pentru noi surprinzătoare“, a declarat Bogdan Chirițioiu, care amintea și că prețul cu tot cu taxe este mai mic decât cel european.
OMV Petrom a obținut anul trecut un profit net de 2,4 miliarde lei, iar Rompetrol Rafinare un câștig net de 418,8 milioane lei. Creșterea prețului mediu al barilului de petrol, care duce la majorarea carburanților la pompă, este de bun augur pentru producători și distribuitori, ceea ce s-ar traduce prin menținerea sau creșterea profiturilor de anul acesta. Deocamdată însă este așteptată decizia OPEC pentru a vedea dacă prețul barilului va rămâne sub 80 de dolari sau se va duce către 90 de anul acesta.
