Oamenii s-au adunat la Foley Square, o zonă încercuită de tribunale, iar de acolo s-au deplasat în marş spre Zuccotti Park, sediul neoficial al protestatarilor, unde s-au alimentat cu gustări şi au desenat rapid noi pancarte.
Susan Henoch, de 63 de ani, din Manhattan, a spus că a venit în parc prima oară miercuri şi avea o pancartă pe care scria "Ajunge!". "Este timpul ca oamenii să vorbească. Nimeni nu ne ascultă, nimeni nu ne reprezintă. Clasa politică e moartă. Nu mai există o democraţie de recunoscut. Este un dezastru", a spus ea.
Sprijinul sindicatelor
Sterling W. Roberson, vice-preşedinte al Sindicatului Federal al Profesorilor, a spus că membrii organizaţiei împărtăşesc aceleaşi idealuri ca activiştii care stabilit în saci de dormit de mai bine de două săptămâni. "Clasa de mijloc duce povara, dar cei mai bogaţi din această ţară nu", a arătat Roberson.
Chiar şi membri de sindicat din alte state au ajuns la locul protestului. Karen Higgins, co-preşedinte al Sindcatului Naţional al Asistentelor, a venit cu un grup de colegi din Boston. Ea a zis că a văzut pacienţi care au trecut peste teste medicale importante pentru ca nu şi le permiteau. "Taxaţi Wall Street. Cei care fac toţi banii trebuie să înceapă să plătească partea lor echitabil"
Roxanne Pauline, coordonatoare în cadrul Federaţiei Muncii din Pennsylvania, a spus că membrii sindicatului său intenţionează să sta în Zuccotti Park peste week-end. "Ei îi vor învăţa pe cei tineri ce sunt sindicatele – că nu sunt criminali sau mafioţi, ci doar oameni ai muncii".
Cum a început protestul
Protestul de ocupare a Wall Street a început pe 17 septembrie, cu câteva zeci de demonstranţi care au încercat să-şi instaleze corturile în faţa Bursei din New York (New York Stock Exchange). De atunci, sute de protestatari şi-au stabilit tabăra în Zuccotti Park şi au devenit din ce în ce mai organizaţi, având sprijin medical şi asistenţă juridică şi tipărind propriul ziar.
Protestatarii au diverise nemulţumiri, dar cele mai multe le-au rezervat criticilor la adresa Wall Street. Ei au vorbit de populaţia fără loc de muncă şi inegalitatea economică, spunând că "ei sunt 99%, în contrast cu bogaţii care reprezintă 1% dintre americani".
Contradicţii
Rachelle Suisa, de 25 de ani, din Brooklyn, avea o pancartă pe care scria "Am un calificativ A şi 20.000 dolari datorii. Unde este salvarea mea financiară?". De când a absolvit colegiul din Brooklyn acum un an, Suissa a aplicat pentru 200 de joburi şi încă este în căutare, fiindu-i dificil să mai rămână optimistă. "Eu nu înţeleg ce se întâmplă aici", a spus ea.
Câţiva parlamentari Democraţi şi-au exprimat sprijinul pentru protestatari, dar câţiva candidaţi Republicani la preşedinţie i-au mustrat. "Ei spun practic că într-un fel guvernul ar trebui să ia de la cei care au reuşit şi să dea celor care doresc să protesteze. Nu în acest mod a fost construită America", a spus un fost director executiv al unei companii de pizza.
Bursa şi-a văzut de mersul ei
În timp ce protestele se extindeau, Wall Street reuşea să încheie a doua zi cu creşteri semnificative. Indicele Dow Jones a avansat cu 1,2%, până la aproape 11.000 puncte, în vreme ce Nasdaq compozit a câştigat 2,3%, iar S&P 500 a urcat cu 1,8%. Şi totul pe fondul speranţei că băncile europene vor fi protejate de criza datoriilor suverane din zona euro.
Chiar şi pieţele de mărfuri au revenit pe creştere, petrolul apropiindu-se de 80 dolari/baril, iar aurul urcând la 1.643 dolari/uncie.
