Din Olanda până în România, Polonia, Germania și Franța, fermierii și-au intensificat acțiunile împotriva Green Deal și a majorării taxelor pe motorină, toate pe fondul inflației și al concurenței importurilor ucrainene, scriu jurnalișii de la Le Monde într-un comentariu.
Protestele fermierilor. Fermierii europeni sunt foc și pară
Protestele fermierilor. Din Olanda până în România, Polonia, Germania și chiar în sudul continentului, fermierii și-au exprimat nemulțumirea. Astfel, au amplificat temerile instituțiilor Uniunii Europene că această mișcare de protest s-ar putea răspândi. Similar crizei care a zguduit Franța în 2018-2019 cu celebrul protest al „Vestelor galbene”. Iar extrema dreaptă va profita, potrivit Le Monde.
Aceste mobilizări, fiecare fiind declanșată de motive proprii sau legate de decizii naționale (taxe mai mari pe motorină, concurență din partea importurilor ucrainene, reducerea utilizării pesticidelor, limitarea emisiilor de azot sau de gaze cu efect de seră, păstrarea biodiversității) apar într-un moment de discuții tensionate la Bruxelles.
Susținătorii agriculturii intensive, cum ar fi principalul sindicat al fermierilor din Franța, FNSEA și omologul său european, COPA-COGECA, au criticat Green Deal.
Ambițiile Green Deal, o problemă pentru sectorul agricol
Această inițiativă politică, susținută de Comisia Europeană, este concepută pentru a angaja statele membre UE în tranziția ecologică și stabilește obiective pentru reducerea utilizării pesticidelor, dezvoltarea agriculturii ecologice și protejarea biodiversității.
Fermierii denunţă şi nerespectarea unei legi adoptate în 2018, care garantează că majorările costurilor de producţie vor fi acoperite de lanţul agroalimentar prin negocieri comerciale.
”Deși ambițiile Green Deal sunt justificate în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice, ele reprezintă o problemă pentru sectorul agricol. Problema a fost instrumentalizată și dezbaterile s-au polarizat”, a declarat europarlamentarul francez Jérémy Decerle (Renew Europe).
Discrepanță între realitatea din teren și deciziile luate de guverne
Tensiunile cresc pe măsură ce alegerile europene, programate pentru iunie, se apropie. „În 2024 sunt scadențe majore legate de alegerile europene. Trebuie să avem în vedere că 30% din bugetul european este destinat agriculturii”, spune Arnaud Rousseau, președintele FNSEA, adaugând că ”sunt multe puncte fierbinți pentru agricultura europeană.
Rădăcinile acestor proteste sunt aceleași: există o discrepanță între realitatea din teren și deciziile luate de guverne”.
Uniunea Europeană, responsabilă pentru situația actuală
Fermierii sunt deranjați și de standardele de mediu, tot mai mari, impuse producției agricole.
Ei denunță faptul că transpunerea frecventă a directivelor europene face ca standardele naționale să fie și mai stricte decât standardele europene. „Nu suntem împotriva unei supravegheri mai mari, dar avem nevoie de compensații”, a spus Yohann Barbe, un crescător de vite din departamentul Vosges, din nord-estul Franței. Guvernele succesive s-au luptat să oprească fenomenul. „ Există un decalaj între discursul lui Macron despre „reînarmarea civică” și realitatea fermierilor care se simt complet dezarmați”, adaugă el.
Totul vine la pachet cu riscul de a pierde în fața concurenței străine. În 2022, Franța a importat mai mulți pui, în special, din Belgia, Polonia și Brazilia.
Fermierii consideră că Uniunea Europeană este responsabilă pentru situația lor. Cu un buget de 53,7 miliarde Euro pentru mandatul 2023-2027, Politica Agricolă Comună (PAC) implementează un sistem de subvenții agricole și alte programe.
Fermierii îl consideră disfuncțional. „Pentru prima dată, subvențiile PAC nu au fost plătite nici acum tuturor fermierilor noștri. Mai mulți fermieri au probleme cu băncile sau cu furnizorii lor, pe care nu au putut să-i plătească”, a spus Barbe.
Partidul Adunarea Națională, de extremă-dreapta, nu a ezitat să folosească această furie împotriva Bruxelles-ului pentru a-și lansa campania la alegerile europene din luna iunie. Jordan Bardella, șeful formațiunii, a petrecut o zi întreagă cu muncitorii pe terenurile viticole din Médoc.
UE și Europa lui Macron doresc moartea agriculturii
„Uniunea Europeană și Europa lui Macron doresc moartea agriculturii noastre”, a spus Bardella. „Fermierii francezi sunt expuși concurenței neloiale din partea produselor din întreaga lume, care nu respectă standardele stricte pe care ei, agricultorii francezi, trebuie să le respecte”, a adăugat el.
Pentru unii, furia fermierilor va fi o temă majoră la viitoarele alegeri europene. „Dacă au reușit într-un domeniu, acela a fost să pună problemele agricole pe agenda politică”, afirmă François Purseigle, profesor de sociologie la facultatea de agronomie a Institutului de Tehnologie din Toulouse.
Noul prim-ministru, Gabriel Attalm s-a deplasat în departamentul Rhône din estul Franței, înainte de a primi o delegație FNSEA și a Sindicatului Tinerilor Fermieri, într-un efort de a calma nemulțumirile. „Politica înseamnă și a răspunde la emoții”, a menționat Purseigle.
Cât despre fermieri, aceștia au anunțat deja că nu vor ezita să blocheze Parisul și să perturbe Salonul Agricol Internațional de la Paris, care începe pe 24 februarie, dacă guvernul le ignoră cererile.
Sufocați de standardele de mediu
În sudul Europei, tensiunile sunt la fel de palpabile. În septembrie 2023, când cei 27 de miniștri europeni ai Agriculturii s-au reunit la Cordoba, Spania, peste 6.000 de fermieri și crescători, reprezentând toate asociațiile importante de muncitori agricoli din regat, au demonstrat în orașele din Andaluzia pentru a protesta împotriva „escaladării costurilor de producție”, a „concurenței neloiale din partea importurilor din țări terțe” sau a cerințelor de mediu insuportabile ale Comisiei Europene”.
În iulie, câteva sute de fermieri, suiți pe tractoare, au mărșăluit în capitală purtând pancarte care avertizau despre „distrugerea lumii rurale” și cerând „mai puține agende 2030, mai multă libertate de a semăna și de a recolta”.
În România, revolta a fost alimentată în special de preocupările privind concurența produselor ucrainene.
Fermierii acuză guvernul că favorizează importurile la prețuri mici din Ucraina, ceea ce împiedică promovarea producției locale. În consecință, cer creșterea subvențiilor europene și o reducere a dobânzilor și a prețului benzinei.
Avertismente ignorate
Nemulțumirea fermierilor tulbură apele și în Parlamentul European.
PPE, de dreapta, cel mai mare grup parlamentar, a încercat adesea să dilueze textele agricole, argumentând că reprezintă dorințele fermierilor.
”Împărtășim ambiția verde, dar trebuie adaptată la situația economică. Prețurile la agricultură scad, cheltuielile cresc vertiginos, prin adăugarea unor eforturi suplimentare de reglementare. Este prea mult”, a spus europarlamentarul PPE Anne Sander. Ea acuză CE că a ignorat ani de zile avertismentele sectorului.
Fermierii sunt un „electorat foarte important”, a declarat eurodeputatul și vicepreședintele grupării socialiste din parlament, Pedro Marques.