De zeci de ani, Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 de km cu Rusia, a căutat să țină în echilibru relațiile de prietenie cu Moscova și legăturile strânse cu Europa. Acest lucru a inclus evitarea intrării țării în NATO și renunțarea la garanția de apărare reciprocă care vine odată cu aceasta. În timpul Războiului Rece, „finlandizarea” a devenit un termen sinonim cu modul în care o țară își poate păstra independența făcând concesii majore de securitate unui vecin mult mai puternic.
Cel mai mare coșmar al lui Putin devine realitate. Nu mai e cale de-ntors pentru Finlanda: Suntem pregătiți pentru orice!
Dar toate s-au schimbat odată cu invadarea Ucrainei, scrie Grid, care a analizat posibila intrare a Finlandei în NATO într-un interviu cu Mikael Wigell, director de cercetare la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale.
Pe 12 mai, președintele și prim-ministrul Finlandei au anunțat oficial că sunt în favoarea aderării la NATO, o întorsătură spectaculoasă pentru o țară în care guvernul și majoritatea populației se opuneau acestui lucru. Procesul de aderare ar putea intra în linie dreaptă, iar Suedia este de așteptat să urmeze exemplul în doar câteva zile.
Cât va dura procesul de ratificare
Mikael Wigell a explicat cum va decurge acest proces și ce înseamnă acest lucru pentru Finlanda, dar și pentru Rusia. ”NATO a dat semnale foarte clare că cererea de aderare va fi rezolvată extrem de rapid. Și poate fi rezolvată extrem de rapid, deoarece Finlanda și Suedia se încadrează în criteriile NATO de aderare. Ceea ce va dura mult mai mult este procesul de ratificare. Toate cele 30 de state membre NATO vor trebui să ratifice cererea de aderare. Asta ar putea dura până la patru, cinci sau șase luni”, a afirmat el.
Operațiuni și amenințări hibride
Dar, în condițiile în care Rusia a amenințat deja cu represalii pentru cererea de aderare a Finlandei, expertul susține că, cel mult, rușii ar putea recurge la „operațiuni și amenințări hibride”. Și, spune el, astfel de operațiuni ar putea afecta economia Finlandei.
”Până la 85% din capacitățile militare actuale ale Rusiei sunt legate acum de Ucraina. Majoritatea bazelor militare din apropierea Finlandei sunt mai mult sau mai puțin goale. Deci, nu ne așteptăm, în viitorul apropiat, ca Rusia să desfășoare operațiuni militare împotriva Finlandei”, a declarat Mikael Wigell. În plus, spune el, Rusia știe că ”apărarea națională a Finlandei este foarte puternică, fiind una dintre cele mai puternice din Europa”.
”Ne putem aștepta însă la ceea ce numim ”amenințări hibride și operațiuni hibride”. Ar putea fi atacuri cibernetice în care rușii ar încerca să atace infrastructura critică, de exemplu rețeaua de electricitate. Ar putea exista și așa-numite ”operațiuni din zona gri”. De exemplu, Rusia ar putea fabrica o criză în zona Mării Baltice, folosind-o ca pretext pentru a închide părți ale Mării Baltice. Acest lucru ar fi foarte problematic pentru Finlanda, deoarece 85% din comerțul nostru internațional trece prin zonă. Deci, Rusia poate fi capabilă să facă mult rău economiei finlandeze”, afirmă expertul.
Finlanda este pregătită pentru orice încă din 2014
Acesta spune însă că Finlanda este pregătită pentru astfel de atacuri încă din 2014. ”Am trăit cu ele pe tot parcursul Războiului Rece. Există o lungă tradiție în Finlanda de a se pregăti pentru astfel de lucruri care vin din Rusia. Nu mă aștept ca acestea să schimbe dorința finlandezilor de a adera la NATO, dar, desigur, pot provoca daune majore”, a explicat el.
Wigell a mai spus că, după 24 februarie, a devenit clar pentru toată lumea că Rusia a devenit un stat paria și din această cauză, Finlanda nu va mai putea avea relații funcționale cu Rusia. ”Rusia va fi izolată și, prin urmare, nu mai are rost să încercăm să rămânem un stat nealiniat din punct de vedere militar”, a subliniat el.
Dacă acest Bastion Nordic va fi cu adevărat puternic, va îngheța și anumite resurse sau anumite amenințări ruse la adresa sudului Europei, a concluzionat el.