Se întâmplă în toate magazinele din România. „Shrinkflation”, fenomenul care răspândește tot mai mult în supermarketuri este complet legal. Totuși, tactica nu este tocmai transparentă față de consumatori.
O practică legală tot mai răspândită în România
Conform analistului economic Adrian Negrescu, „shrinkflation” sau „shrinkflație” devine o practică tot mai răspândită în România, unde producătorii reduc cantitatea produselor păstrând același preț, fără să informeze clar consumatorii.
Această tactică de marketing, deși legală, ridică probleme din perspectiva eticii și transparenței în relația cu consumatorul.
Într-un interviu acordat pentru Adevărul, Negrescu a explicat că această metodă este adoptată de producători pentru a compensa creșterea costurilor de producție, fără a pierde clienți prin majorarea directă a prețurilor.
„Costurile de producție sunt din ce în ce mai mari, motiv pentru care companiile încearcă să găsească soluții să-și vândă în continuare marfa. Dacă ar crește prețul pe măsura creșterii costurilor de producție, ar risca să rămână cu produsele pe rafturile magazinelor, nevândute.
Aceasta este, de fapt, o soluție de marketing prin care încerci să fii în continuare la dispoziția clientului, să-i dai posibilitatea de a cumpăra produsele tale”, a mai precizat analistul.
ANPC încearcă să impună reguli pentru a combate „shrinkflation”
„Shrinkflation” este o consecință directă a inflației și a scăderii puterii de cumpărare, fenomene care pun presiune pe buzunarele consumatorilor. România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Europa, iar această practică nu face decât să agraveze situația economică a cetățenilor.
Pentru a combate acest fenomen, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) propune noi reglementări care obligă producătorii să informeze consumatorii în mod transparent despre orice schimbare a cantității produselor.
Conform acestor reglementări, comercianții vor fi obligați să afișeze clar scăderea gramajului și ajustarea corespunzătoare a prețului pe unitatea de măsură.
Cu toate acestea, Adrian Negrescu este sceptic cu privire la eficiența acestor măsuri, argumentând că producătorii pot găsi ușor modalități de a le ocoli. Acesta subliniază necesitatea unei abordări mai complexe, care să implice atât educarea consumatorilor, cât și monitorizarea mai strictă a practicilor de piață de către autorități.
În acest context, consumatorii trebuie să fie mai atenți la cumpărături și să utilizeze toate resursele disponibile pentru a face alegeri informate. Acest lucru include verificarea etichetelor privind gramajul și prețul, dar și utilizarea aplicațiilor de comparare a prețurilor pentru a identifica cele mai bune oferte.