Emil Hurezeanu, despre relația României cu Ungaria
Ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, a discutat marți despre dinamica relațiilor dintre România și Ungaria, cu accent pe sprijinul oferit de aceasta în procesul de aderare la spațiul Schengen, cooperarea economică bilaterală și controversele diplomatice recente.
Declarațiile vin pe fondul unor gesturi simbolice și acțiuni care au pus relația bilaterală într-o lumină complexă.
Hurezeanu a evidențiat implicarea activă a Ungariei în susținerea aderării României la spațiul Schengen. După veto-ul Austriei din decembrie 2022, premierul maghiar Viktor Orbán a vizitat România, participând la discuții privind proiecte energetice comune, cum ar fi traseul BRUA, și cerând public ridicarea opoziției austriece.
Ministrul a subliniat că, în ultimele șase luni ale anului trecut, oficialii maghiari au manifestat un sprijin constant pentru România în acest proces.
„În ultimele șase luni ale anului trecut s-a simțit sprijinul pe care oficialii maghiari l-au acordat României. De altfel, el a început încă de la primul refuz al Austriei, mă rog, refuzul neașteptat al Austriei din decembrie 2022, atunci când Austria a venit în Consiliul JAI cu veto-ul împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen.
Viktor Orban a vizitat România câteva zile mai târziu, după veto, în contextul unei întâlniri pe teme de energie, traseul BRUA, și cu acea ocazie, dar și cu alte ocazii, Victor Orban a cerut ridicarea, înlăturarea acestui refuz și intrarea României cu drepturi legale în Schengen”, a spus Emil Hurezeanu la Digi24.
Relațiile economice bilaterale
România și Ungaria mențin relații economice strânse, însă cu anumite dezechilibre. Ministrul a evidențiat că România este dezavantajată în comerțul bilateral și că nivelul investițiilor reciproce rămâne sub potențialul celor două țări.
„Avem încă un deficit, când e vorba de investiții noi – ale lor în România, și ale noastre în Ungaria, avem un deficit în comerțul bilateral, noi suntem dezavantajați. Ungaria are sigur o anumită atitudine, o anumită evoluție în interiorul Uniunii Europene.
Are apoi relațiile, să le numim cunoscute, speciale, atât cu Statele Unite, cu noua administrație îndeosebi și cu Federația Rusă”, a afirmat ministrul de externe.
Totuși, Emil Hurezeanu a subliniat importanța cooperării pragmatice pentru a dezvolta relații economice bazate pe interese comune, mai ales în contextul absenței granițelor Schengen, care facilitează colaborarea comercială.
Tensiunile diplomatice privind harta „Ungariei Mari”
Un incident recent, considerat provocator de către România, a implicat gestul ambasadorului Ungariei la NATO, Istvan Balogh, care i-a oferit ministrului croat de externe un atlas ce înfățișa hărți din perioada „Ungariei Mari”. Hurezeanu a criticat astfel de gesturi, care evocă tensiuni istorice și contravin nevoii de cooperare actuală.
Ministrul a explicat că România a fost și va continua să fie un partener pragmatic al Ungariei, colaborând activ în cadrul Uniunii Europene. În timpul președinției ungare a Consiliului European, miniștrii români au participat la reuniuni ministeriale, iar interesele comune au prevalat.
„În timpul președinției ungare a Consiliului European am fost buni parteneri cu Ungaria. Miniștrii noștri au participat la reuniunile ministeriale.
Interesele noastre comune țin de pragmatism, de harta intereselor prezentului și ale viitorului, nu de hărțile trecutului, oferite uneori cu prea nedisimulată candoare partenerilor europeni, ca și cum ar fi vorba de daruri nevinovate de Crăciun.
Toți avem hărți mentale, înainte de a avea hărți propriu-zise, fizice, istorice”, a adăugat Emil Hurezeanu.
— Mr. Monopoly (@Moneyelko) December 28, 2024
Perspectivele colaborării cu vecinii de la vest
Ministrul a subliniat importanța pragmatismului în relațiile bilaterale și a cerut ca proiectele economice și interesele strategice să fie prioritizate în fața diferențelor istorice sau simbolice.
Emil Hurezeanu a evidențiat că atât România, cât și Ungaria beneficiază direct de apartenența la Uniunea Europeană și de facilitățile oferite de spațiul Schengen.
„Hărțile mentale, cum se spunea pe vremuri la NATO, de multe ori deranjează acțiunile din realitate.
Dar, haideți să avem o hartă a intereselor comune care ne unesc în prezent, care ne unesc în viitorul apropiat, unde e vorba de investiții, de dezvoltare a relațiilor economice, pentru că acum, fără granița Schengen, România și Ungaria sunt țările care beneficiază în mod nemijlocit de această nouă realitate”, a adăugat ministrul de Externe.
