Temperaturile vor fi mai coborâte decât cele normale pentru luna mai, în primele două săptămâni, însă în următoarele două vremea se apropie de cea normală pentru această perioadă, potrivit prognozei pe următoarele 4 săptămâni transmisă de Administrația Națională de Meteorologie (ANM).
1 – 8 mai
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, în regiunile extracarpatice și local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, dar mai ales în cele intracarpatice.
8 – 15 mai
Temperaturile medii vor fi mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile extracarpatice. Cantitățile de precipitații vor fi local excedentare în regiunile vestice și sud-vestice, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă.
15 – 22 mai
Temperatura medie a aerului va avea valori în general apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.
22 – 29 mai
Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în regiunile vestice, nord- vestice, centrale și la munte, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.
Cea mai călduroasă și instabilă lună de primăvară
În general, luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii, zilele însorite şi calde, uneori chiar caniculare, alternând cu zilele reci şi ploioase, iar ploile pot avea adesea caracter torenţial, se arată în caracterizarea climatică a lunii mai, publicată de ANM.
Temperatura maximă absolută a lunii mai în România este 40,8 grade Celsius, iar cea minimă de minus 16 grade. În Capitală, recordul de temperatură din mai este de 36,9 grade, în timp ce minima absolută de minus 1,1 grade Celsius.
„Aceste modificări bruşte ale vremii se produc din cauza poziţiei centrilor barici de pe continentul european, ţara noastră fiind influenţată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala anticiclonului azoric, fie de maximul barometric est-european sau, mai rar, chiar de anticiclonul nord-african”, menţionează specialiştii ANM.