Dobânzile pentru creditele și depozitele bancare erau la începutul acestui an la cel mai mic nivel din istoria post-decembristă a sistemului bancar. Practic, de opt ani dobânzile scad continuu. Această evoluție se va opri însă anul acesta, iar randamentele depozitelor precum și ratele la creditele cu dobândă variabilă vor reîncepe să crească.
Analiștii ING Bank se așteaptă ca Banca Națională a României să reintre într-un ciclu de majorare a dobânzii de politică monetară începând cu jumătatea acestui an, mișcare care va duce la creșterea dobânzilor din piață.
Reprezentanții organizațiilor bancherilor susțin ipoteza potrivit căreia perioada de peste opt ani cu scăderi ale dobânzilor va lua sfârșit având în vedere atât contextul internațional cât și faptul că dobânzile medii sunt astăzi la un nivel minim istoric de unde mai există doar foarte puțin spațiu de scădere. În prezent, conform datelor BNR, dobânzile medii ROBOR de pe piața interbancară (cele la care băncile își împrumută lei între ele) sunt de sub 1%, de 15 ori mai mici decât la începutul anului 2009, după cum se poate vedea și în graficele alăturate.
Pe termen scurt, cred analiștii ING, dobânda ROBOR va depăși 3%, față de 0,8% cât este în prezent. Până la finalul acestui an, este posibil ca dobânzile medii să se dubleze, până la 1,5%-1,6%, mai cred analiștii ING.
Zeci de procente în plus la rată
Aceasta înseamnă că până la finalul lui 2018, intervalul luat în calcul de ING, un credit de nevoi personale aflat în derulare va avea o rată cu câteva zeci de procente mai mare. Concret, calculele Capital, bazate pe oferta unei bănci care oferă în acest moment creditul de nevoi personale cu cea mai mică dobândă variabilă, arată că rata va crește cu circa 25% până la finalul lui 2018. Spre exemplu, o persoană care accesează astăzi acest credit, pentru o sumă de 10.000 de lei și o perioadă de cinci ani plătește o rată de 200 de lei, conform calculatorului băncii. Dacă dobânda ROBOR va urca la 3% până la finele lui 2018, așa cum estimează ING, atunci rata va urca la circa 250 de lei.
În cazul celui mai popular credit imobiliar din România, cel de Prima casă, calculele noastre arată că rata va crește cu până la o treime. Pe o perioadă mai scurtă, până la finalul acestui an, ratele la creditele de nevoi personale ar vor crește cu 10-15. În acest context, cei care au ales să contracteze credite cu dobânzi fixe vor începe să vadă beneficiile alegerii lor, în contextul în care ratele nu variază în funcție de dobânzile medii din piață. Variantele cu dobânzi fixe sunt recomandabile și celor care doresc să își ia un credit în această perioadă.
Presiune mare pe dobânzi
Contextul economic internațional, evenimentele neașteptate din ultima perioadă și volatilitatea crescută a cursului de schimb vor conduce la o majorare a dobânzilor în următoarea perioadă, cred și reprezentanții asociațiilor bancherilor, care spun că au inclus deja acest scenariu în modelele lor de risc.
„Cred că problema dobânzilor constituie un subiect atât de larg încât aș vrea să nici nu mă apropii de el. Trăim într-un mediu extrem de complex. Ceea ce am văzut că s-a întâmplat în 2016, lucruri pe care puțini le-ar fi luat în seamă, confirmă acest fapt. Trebuie să schimbăm strategiile. Brexit este un fapt cert, trebuie să ne repoziționăm și să vedem cum putem fi afectați. Planul economic al noului președinte SUA este un alt fapt care trebuie analizat. Trebuie să înțelegem ce schimbare economică va produce“, a declarat Sergiu Oprescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), la o conferință de profil.
El a menționat că sunt foarte multe elemente care ar trebui luate în calcul. „Trebuie să vedem ce se întâmplă din punct de vedere al indicatorilor de bază, ratele de schimb în primul rând. Mai întâi trebuie urmărit cursul dolar/euro care va influența și raportul euro/leu. Ce putem să vedem este că există o creștere a volatilității care presupune o atenție sporită pentru cei responsabili de parcursul unei instituții financiare. Trebuie să fim atenți și la clienți“, a mai spus președintele ARB. Potrivit acestuia, dobânzile, inclusiv în România sunt la minime istorice.
„Modul în care construim portofolii de active este important și pentru noi și pentru clienți pentru că riscul ca această dobândă să crească este mai mare astăzi decât era în trecut când ROBOR era 3-4% ca dobândă de bază. Astăzi este la 0,8% și atunci riscul de apreciere este mult mai mare decât riscul de acum patru ani. Astfel de riscuri trebuie să le conștientizăm și noi și clienții. Noi o facem deja și includem această perspectivă în procedurile de lucru“, a explicat Sergiu Oprescu.
La rândul său, președintele executiv al ARB, Florin Dănescu, se așteaptă ca dobânzile să crească în contextul incertitudinilor din mediile financiare. „Nu a trecut mult timp de când discutam de dobânzi negative. Japoniei i-a luat 20 de ani să iasă de acolo. Astăzi, dintr-o dată, discutăm de responsabilitate cu privire la creșterea dobânzilor. Discutăm despre posibile trei măriri de rată a dobânzilor pentru dolar în 2017“, a explicat Dănescu. El a adăugat că băncile sunt „absorbante de riscuri“, iar mare parte din riscuri le și tranzacționează. „Astăzi, în SUA se discută de dereglementare, iar Europa încearcă să elimine riscuri prin reglementare. Trebuie să fim atenți“, a menționat Dănescu.
După anunțurile făcute de Guvernul PSD în ceea ce privește majorările de salarii și scăderea încasărilor bugetare în lunile ianuarie și februarie, leul a intrat pe un trend de depreciere, temperat doar de intervențiile BNR, spun mai mulți dealeri. Deprecierea cursului este una dintre principalele presiuni pe dobânzi, în condițiile în care Banca Națională apelează, în mod uzual, la creșterea dobânzilor pentru lei în perioadele cu inflație în creștere sau cu un curs în depreciere.