Cine ar fi ales i mai sa cumpere actiuni Oltchim de cinci milioane de lei i loc sa mearga i iunie o saptamina la mare ar fi numarat i contul sau o suma de aproape 20 milioane lei la mijlocul lunii septembrie.
Dar cine ar fi fost de acord sa faca un asemenea pariu? Banii ar fi trebuit sa fie investiti i niste actiuni care luni si chiar ani n-au mai cunoscut urcusul, itr-o companie supraidatorata ce se chinuia itr-o economie ce abia daca icheiase ciclul de cadere i care intrase de patru ani. intr-adevar, actiunile Oltchim nu pareau de loc i mai o alternativa prea prea atractiva pentru a-ti rata concediul.
Dar Oltchim, desi a prezentat cele mai mari cresteri, n-a fost un caz singular la Bursa. Actiunile Otelinox, compania din Tirgoviste care a facut obiectul luptei itre actionarii Samsung Deutschland si fondul Lindsell, au crescut de la 16 mii lei pe actiune la sfirsitul lui mai, la peste 40 de mii pe actiune la mijlocul lunii septembrie. A nu mai vorbi de Alro care, dupa ce a lasat impresia ca si-a facut norma de crestere i primele trei luni ale anului, cind a urcat la 150 mii lei de la 90 mii lei, a adus actionarilor sai o noua crestere substantiala pina la un maxim de 240 mii lei/actiune i luna august.
Banca Transilvania a urcat spre 2.000 lei
Au dat aceste companii semnalul ca vremurile bune au revenit la Bursa de Valori? Luna septembrie a prezentat un reviriment pe un front mult mai larg al BVB, confirmind asteptarile pentru o reanimare obisnuita a pietei dupa lunile de vara. Volumul tranzactiilor a crescut simtitor si la fel si preturile. Actiunile Electroaparataj, care au facut recent obiectul unei oferte publice de cumparare, au crescut de la 700 lei, media din aceasta vara, spre 1.000 lei, pretul de oferta publica. A crescut si Antibiotice, care i vara atinsese minime de 650 lei/actiune, pina la peste 1.200 lei/actiune, iar Terapia, de asemenea ajunsa i vara la minimul istoric de 1.100 lei pe actiune, a crescut icetisor pina la 1.450 lei/actiune. Sicomed Bucuresti, o alta companie farmaceutica, a depasi si ea valoarea de 2.000 lei/actiune i ultimele saptamini, dupa ce tot anul se ivirtise i jurul a 1.700 lei/actiune. Chiar si Dacia ancorata practic la 500 lei/actiune, mai multe luni la rind s-a iscris i trend oferind o crestere de 10% investitorilor, i primele zile din septembrie, pina la 550 lei/actiune.
Banca Transilvania oprita pentru citeva zile de la tranzactionare la un pret de 1.610/actiune, a explodat pur si simplu la revenirea pe piata, dupa iscrierea i Registrul bursei a actiunilor provenite din majorarea de capital. Pretul a ajuns i doar doua zile la 2.200 lei/actiune pentru a se reaseza mai apoi la aproximativ 1.900 lei.
Se joaca cu capital rominesc
Este greu de spus ca toate aceste evolutii indica revigorarea Bursei. Analistii de pe piata folosesc mai degraba cuvintul speculatii pentru a explica ce se itimpla. Nu exista semne, arata ei, ca investitori de portofoliu straini ar fi intrat pe piata si, de asemenea, nu itrezaresc sanse ca acesti investitori sa se arate pina nu vor fi cunoscute rezultatele alegerilor din noiembrie. Razvan Pasol, presedinte la Intercapital, explica cel mai bine situatia Bursei: „Nu putem prognoza o revenire a bursei i ansamblul sau, dar atit i anul curent, cit si i cel precedent, unele dintre societatile solide au adus satisfactii investitorilor”.
Este la fel de adevarat ca de cele mai multe ori cresterile reprezinta doar urmarea unor evenimente provocate de diferite companii si care au efecte pe piata. Alro va splita actiunile si va oferi actiuni gratuite, la fel si Oltchim, itr-o masura mai mica, Otelinox creste pe seama ofertelor de preluare a celor doi actionari, iar Banca Transilvania este asteptata sa mai majoreze ica o data capitalul social si sa ofere posibilitatea cumpararii de actiuni la valoare nominala.
Faptul ca piata reactioneaza la asemenea evenimente este un semn ca i joc se afla mai degraba capitalul speculativ rominesc decit cel strain. Experienta pietei de capital rominesti din 1997 a aratat ca efectul intrarii fondurilor de investitii straine este o crestere generalizata a pietei (nu doar a blue chips-urilor de la Bursa, dar chiar si a societatilor cotate pe RASDAQ), iar i momentul de fata nu se poate vorbi de acest lucru.
Faptul ca acum capitalul se idreapta isa mult mai selectiv catre companiile listate este un semn bun. „Modul i care s-au comportat i acest an Alro, Otelinox, Oltchim confirma ceea ce spunea Warren Buffet, si anume ca pietele se pot comporta chiar pentru perioade foarte idelungate de timp i moduri care nu au legatura cu valoarea. Mai devreme sau mai tirziu isa, valoarea conteaza”, spune Razvan Pasol.