Se mai plătesc pensiile și salariile în plină criză politică? Alexandru Nazare face anunțul așteptat de milioane de români

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, dă asigurări că actuala criză politică nu pune în pericol plata pensiilor și salariilor. El admite însă că situația complică gestionarea bugetului, în condițiile în care este nevoie de rectificare, iar pregătirea bugetului pentru 2027 trebuie să înceapă într-un timp cât mai scurt.

Nazare: Vom plăti pensiile și salariile

Alexandru Nazare a declarat joi, la TVR 1, că exclude scenariul în care statul nu ar mai avea capacitatea să achite pensiile și salariile. Criza politică și limitarea atribuțiilor actualului Executiv creează însă dificultăți în privința rectificării bugetare.

„Nu suntem în pericolul de a nu putea plăti pensii și salarii. Exclud această posibilitate. Nu suntem în această ipostază, vom plăti pensiile și salariile. Dar nu este deloc o situație comodă, ne-ar fi ajutat să putem face rectificarea acum.”

Ministrul Finanțelor a explicat că, în ultimele luni, au fost găsite soluții pentru o serie de probleme punctuale, inclusiv prin măsuri legislative adoptate de Parlament.

„În cursul verii am reușit să trecem prin Parlament mai multe inițiative legislative care au deblocat anumite probleme punctuale importante. Am găsit soluții pentru a rezolva punctual problemele curente.”

Nazare avertizează însă că această modalitate de funcționare nu poate continua pe termen lung.

„Dar nu mai putem continua în acest mod.”

Ministerul Finanțelor așteaptă închiderea crizei politice

Alexandru Nazare spune că este necesară rezolvarea crizei politice într-un interval rezonabil, astfel încât autoritățile să poată reveni la deciziile bugetare necesare.

„Sper ca într-un interval de timp rezonabil să putem transmite că România a închis criza politică.”

După rectificarea bugetară, următoarea etapă va fi pregătirea bugetului pentru anul viitor.

„Prioritatea este să avem rectificarea și, la foarte scurt timp, să începem pregătirile tehnice pentru bugetul anului 2027 și cum va arăta bugetul anului 2027.”

2027 va veni fără granturile din PNRR

Una dintre schimbările importante pentru finanțele publice va apărea în 2027, când România nu va mai beneficia de granturile din PNRR. Nazare arată că aceste fonduri au avut un rol important inclusiv în structura veniturilor.

„Nu vom mai avea granturile din PNRR. Acestea se reflectau și pe venituri. Va fi un prim an fără această perfuzie pe care am avut-o foarte mult timp, deasupra fondurilor europene. Aproape ne-am obișnuit să avem acești bani la dispoziție. Nu îi vom mai avea.”

În același timp, bugetul va trebui să acomodeze și cheltuieli suplimentare pentru apărare.

„Și vom avea o cheltuială suplimentară pentru apărare prin SAFE, în fiecare an până în 2030. Acomodăm cheltuiala din SAFE, în jur de 1% din PIB.”

Scheme de finanțare pentru economie și investițiile diasporei

Ministrul Finanțelor susține că România va avea în continuare la dispoziție fondurile europene, iar în 2027 ar urma să fie implementat integral planul de relansare economică adoptat în februarie.

„Avem în schimb fondurile europene pe care trebuie să le gestionăm mai bine, avem un plan de relansare economică adoptat deja, din februarie, care va fi implementat total în 2027.”

Nazare a enumerat și o serie de programe de finanțare pregătite pentru următorii ani.

„Mare parte din schemele de finanțare au fost adoptate deja de Guvern. Schema pentru industria prelucrătoare de 150 milioane de euro anual. Schema pentru cercetare și dezvoltare TechUp România, și ea adoptată, alte 150 de milioane de euro pe an. Și sunt programe multianuale pe 5-6 ani, ambele.”

Un alt program vizează atragerea investițiilor românilor care locuiesc în afara țării.

„Avem în premieră schemă pentru diaspora, Diaspora investește acasă, gestionată de Banca de Investiții și Dezvoltare, prin care încercăm să convingem românii din diaspora să facă investiții în România. Avem credite subvenționate.”

Dobânzile plătite de România continuă să crească

O altă presiune asupra bugetului vine din costurile cu dobânzile. Potrivit ministrului Finanțelor, cheltuielile din această categorie au crescut puternic față de anul precedent.

„Sunt sume mari plătite de România ca dobândă și tot cresc. Pe capitolul de cheltuieli e o creștere de 26% raportat la anul trecut.”

Nazare a legat această evoluție de deficitele bugetare și de necesitatea continuării finanțării acestora prin datorie publică.

„Atât timp cât trebuie să finanțăm deficite mari… Noi trebuie să ajungem undeva sub 3% cu deficitul. Vom adăuga datorie publică nouă în fiecare an. Deficitul trebuie să scadă tot mai repede, dar trebuie să avem grijă ca prin măsurile luate de scădere graduală a deficitului să nu afectăm economia.”