Primăvara aceasta, decizia președintelui Emmanuel Macron de a adopta această reformă prin puteri constituționale speciale a stârnit furia cetățenilor. Totuși, problema nu pare să mai fie la fel de relevantă, ceea ce a îngreunat mobilizarea sindicatelor.
„Protestele au loc de şase luni, este fără precedent”, a spus Sophie Binet, noul lider al sindicatului dur CGT, la BFM TV. „Există multă furie, dar şi oboseală”, a mai spus ea, adăugând că greviștii resimțeau lipsa salariilor.
Emmanuel Macron începe să-și recâștige popularitatea
Emmanuel Macron a lansat o campanie de PR după adoptarea reformei, ceea ce l-a ajutat să revină în sondajele de opinie. Acesta a străbătut Franța pentru a se confrunta cu furia publică, dar și pentru a anunța mari investiții în noile tehnologii.
În Franța, între 400.000 şi 600.000 de persoane sunt așteptate să participe la protestele ce vor avea loc în toată țara. Aceasta ar fi însă o scădere față de începutul anului, când la marșuri au participat peste un milion de persoane, la apogeul protestelor privind reforma pensiilor.
Protestele continuă în Franța
Pensionarea, ca fază a ciclului de viață, nu va mai fi așa cum o știm, dacă raportăm instituțiile secolului trecut la realitățile demografice, economice și sociale, complet diferite față de cele actuale. Concluzia îi aparține lui Richard Jackson în editorialul publicat de Msn.com.
După luni de greve și proteste care amenințau să paralizeze economia Franței și să răstoarne guvernul, președintele Emmanuel Macron a adoptat o reformă a pensiilor care crește vârsta de pensionare cu doi ani, de la 62 la 64 de ani.
Protestele, alimentate acum nu doar de opoziția față de creșterea vârstei de pensionare, ci și de indignarea față de modul în care s-a decis reforma, continuă. Cu toate acestea, vârsta de pensionare va crește, treptat, până la 64 de ani, în 2030. Deși metodele lui Macron au tensionat procesele democratice ale Franței, reforma pensiilor a fost necesară din punct de vedere fiscal și economic.
În țările dezvoltate, îmbătrânirea populației și încetinirea creșterii economice au făcut instituțiile de pensionare de astăzi nesustenabile.
Multe țări, de la Suedia la Coreea de Sud, au fost deja forțate să facă reduceri mari în pensiile guvernamentale. Franța, unde vârstele de pensionare anticipată și pensiile sunt considerate pietre de temelie ale contractului social al țării, a amânat destul ziua scadenței.
A lucra mai mult, pe măsură ce societățile îmbătrânesc, este nu doar ceva natural, ci și necesar: este firesc, deoarece durata de viață a crescut de când instituțiile de pensionare au fost înființate pentru prima dată.
