Procurorul general solicită clarificarea infracțiunii de conducere sub influența substanțelor psihoactive
Procurorul general Alex Florența a solicitat de urgență o inițiativă legislativă pentru modificarea articolului 336 din Codul Penal, astfel încât sintagma „persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive” să fie înlocuită cu „depistată cu substanțe psihoactive în sânge”.
Propunerea vine în urma unei decizii recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a stabilit că simpla prezență a substanțelor psihoactive în sânge nu este suficientă pentru a constitui infracțiune, fiind necesar să se demonstreze și afectarea capacității de a conduce.
Impactul deciziei ÎCCJ asupra anchetelor penale
Decizia ÎCCJ, obligatorie și definitivă, prevede că pentru a se constata infracțiunea de conducere sub influența substanțelor psihoactive este necesar să se demonstreze atât prezența substanței în sânge, cât și faptul că aceasta a afectat capacitatea șoferului de a conduce.
Procurorul general a avertizat că această hotărâre poate duce la tergiversarea anchetelor penale cu 1-2 ani, din cauza timpului necesar realizării expertizelor. „În acest interval de timp, șoferul depistat cu substanțe psihoactive în sânge va putea continua să conducă până la finalizarea expertizei, ceea ce reprezintă un pericol pentru siguranța rutieră”, a explicat Florența.
„Sub avalanşa unor astfel de solicitări de expertize e posibil ca o expertiză de acest tip să dureze între 1 şi 2 ani de zile. În acest interval de timp, acel şofer care a fost depistat, i s-au stabilit pe baza unor probe legale în sânge o anumită concentraţie a acestor substanţe psihoactive, va trebui lăsat în continuare să conducă până când o astfel de expertiză va fi făcută şi va atesta că, da, a avut sau nu aptitudinea de a-i afecta abilităţile de şofer şi, implicit, reprezintă infracţiune”, a explicat Florența, potrivit G4Media.
El a subliniat că modificarea Codului Penal ar elimina dezbaterile juridice privind influența substanțelor asupra capacității de a conduce și ar spori siguranța pe șosele.
„Vrem să avem mai multă siguranţă pe străzi, vrem să evităm cazuri absolut dramatice cum a fost cazul 2 Mai, atunci cu certitudine avem nevoie de o astfel de legiferare”, a adăugat acesta.
Vlad Zaha, criminolog specializat în politici publice împotriva traficului și consumului de droguri, a contestat propunerea procurorului general. El a declarat că decizia ÎCCJ permite justiției să se concentreze asupra cazurilor reale de conducere sub influența drogurilor, fără să fie blocată de dosare ale șoferilor care nu au avut capacitatea de a conduce afectată.
„Justiția are acum spațiul necesar să se concentreze asupra cazurilor reale de condus sub influență și, respectiv, producere de tragedii fără să mai fie blocată de mii de dosare ale șoferilor nevinovați”, a afirmat Zaha într-un videoclip postat pe Instagram.
Decizia ÎCCJ și implicațiile sale
Potrivit deciziei ÎCCJ, este necesar ca prezența substanțelor psihoactive în sânge să fie însoțită de dovezi privind afectarea capacității de a conduce.
„Pentru realizarea condiţiei esenţiale ataşată elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul să se fi aflat sub influenţa unor substanţe psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacităţii de a conduce a autorului faptei”, a stabilit instanța.
Această decizie este obligatorie și nu poate fi atacată cu recurs, având un impact direct asupra modului în care sunt gestionate cazurile de acest tip.
