Noua entitate, al cărei proiect de înființare se află pe masa de lucru a Guvernului, ar aduce laolaltă cinci entități cu 15.000 km de fibră optică, o rețea WiMax și afaceri de peste 100 milioane euro.
De câteva săptămâni se vorbește, mai mult neoficial, despre realizarea unei infrastructuri de comunicaţii electronice comune a statului român. Un proiect dorit de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și de a cărui realizare se ocupă Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI). Care ar fi scopul acestui demers? „Formarea unei platforme de comunicații securizate a statului, pe care să se dezvolte un intranet guvernamental“, spun oficialii MCSI.
În prezent, se lucrează la un studiu privind posibilitățile de utilizare a resurselor deja existente în companiile de stat, care ar urma să facă parte din noua rețea. Conform unui scenariu aflat în lucru, ar putea lua naștere Compania Națională de Comunicații (CNC), prin unificarea operațiunilor a cinci entități: Societatea Națională Radiocomunicații, Teletrans (companie de comunicații desprinsă din Transelectrica), Conpet (compania ce operează sistemul naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului lichid, care deține și o rețea de telecomunicații necesară pentru a controla acest transport), Telecomunicații CFR și RoEduNet (rețeaua națională informatică pentru educație și cercetare). Ideea nu este foarte nouă: în urmă cu mai bine de un an, Gabriel Sandu, ministrul comunicațiilor la acea vreme, vorbea despre posibilitatea unificării rețelelor, sub coordonarea SNR.
Coincidență sau nu, directorul general al SNR, Marius Popențiu, este parte a grupului de lucru. „Ocup și postul de director de cabinet la MCSI, și din această postură mă ocup de acest proiect. Practic, noi vom livra un studiu despre fezabilitatea acestui proiect“, a declarat acesta pentru Capital.
Concurent ignorat de mediul privat?
Dar nimic nu este sigur pentru moment, insistă reprezentanții ministerului. „Deși crearea CNC a fost propusă ca una dintre soluțiile prin care resursele respectivelor companii de stat să fie utilizate eficient, aceasta nu este singura variantă analizată. În momentul de față, se studiază și alte soluții, astfel încât crearea CNC nu este, momentan, o certitudine“, a declarat, pentru Capital, purtătorul de cuvânt al MCSI. Însă demersurile au început, un prim pas concret fiind făcut deja în cazul Telecomunicații CFR. „S-a aprobat realizarea transferului de acţiuni de la CFR SA la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Nu se pune problema trecerii la Ministerul Comunicaţiilor“, spun reprezentanții MTI. Cert este că, dacă proiectul se va finaliza prin crearea unei companii, aceasta ar avea o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro și ar administra cinci importante rețele naționale de comunicații, ale cărei principale active ar fi cei peste 15.000 km de fibră optică și o licență WiMax. Pentru comparație, Romtelecom, companie la care statul deține încă 46% din acțiuni, a construit o rețea de fibră optică de 33.000 km. „Prin realizarea unui backbone de comunicații care va acoperi întregul teritoriu al țării și va avea o capilaritate care să asigure accesul până la toate autoritățile publice și la toate instituțiile statale, se va asigura infrastructura necesară pentru implementarea programului eRomânia, program care are ca scop consolidarea sistemului naţional de furnizare online a unor servicii publice către cetățeni, companii sau administrație“, explică Horia Hăhăianu, director general Teletrans. „Pe de altă parte, infrastructura gestionată în cadrul Companiei Naționale de Comunicații va putea să asigure servicii pentru sistemele critice, răspunzând astfel uneia din cerințele Comunității Europene“, completează el.
Ar putea afecta această companie concurența în domeniu? Deocamdată, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concureței, spune că nu se poate pronunța fără să aibă în față un proiect concret și l-a rugat pe ministrul comunicațiilor să consulte consiliul înainte de a lansa CNC.
În ceea ce privește impactul pe care această companie l-ar putea avea în mediul privat, cel puțin atâta timp cât noua organizație nu ar fi favorizată la licitații, de exemplu, piața este destul de liniștită. Pe de-o parte, pentru că doar una din cele trei companii implicate în proiect a avut profit anul trecut (Teletrans), Telecomunicații CFR și SNR au avut pierderi, iar RoEduNet și rețeaua informatică a Conpet nu sunt organizate în societăți comerciale de sine stătătoare. Pe de altă parte, pentru că cele cinci rețele au fost create independent, cu scopuri diferite, fiecare fiind dependentă de activitatea unei alte companii de stat: 80% din veniturile SNR vin de la radioul public și TVR, pentru serviciile de retransmisie a programelor, așa cum principalul client al Teletrans este în continuare Transelectrica. În plus, RoEduNet este o rețea la care, în prezent, se pot conecta doar centrele universitare, institutele de cercetare, bibliotecile și muzeele. „În momentul acesta al dezvoltării pieței de comunicații din România, impactul pe piață ar fi minim. Aceste entități nu sunt actori semnificativi pe piața telecomunicațiilor“, spune Mihai Bătrâneanu, președintele Asociației Furnizorilor de Internet din România (ANISP). Însă cu un management performant, ar putea deveni unul dintre principalii jucători pe piața de telecomunicații.