Coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, UDMR și minorități pregătește o nouă reformă fiscală, constând în comasarea impozitului pe venit cu contribuția la sănătate.
Potrivit economistului Adrian Negrescu, această măsură ascunde riscuri majore, având potențialul de a afecta bugetul sănătății publice și de a deschide calea unor decizii financiare controversate.
Adrian Negrescu: O „scamatorie financiară” pentru acoperirea deficitului bugetar
Economistul Adrian Negrescu consideră că inițiativa este o manevră a Guvernului pentru a jongla cu fondurile din asigurările de sănătate. El susține că această măsură subminează principiile fundamentale ale politicii fiscale, cum ar fi predictibilitatea și trasabilitatea, și avertizează că fondurile destinate sănătății ar putea fi redirecționate pentru acoperirea deficitului bugetar.
„Banii din contribuții ar putea fi utilizați pentru salarii, pensii sau alte cheltuieli nesustenabile, reducând astfel alocările reale către sectorul sănătății publice”, a explicat Negrescu într-o postare pe Facebook.
Pericolul preluării Pilonului II de pensii
Adrian Negrescu avertizează că miza reală a acestei reforme fiscale ar putea fi preluarea fondurilor administrate de Pilonul II de pensii. Aceste fonduri, care au ajuns la sfârșitul anului 2024 să gestioneze peste 150 miliarde de lei, reprezintă o sursă atractivă pentru un guvern care se confruntă cu dificultăți financiare.
„Unificarea contribuțiilor la pensii din Pilonul I cu Pilonul II ar putea deveni o soluție pentru a finanța pensiile majorate nesustenabil.
Este o practică care riscă să afecteze stabilitatea sistemului de pensii private și să compromită economiile contribuabililor”, a subliniat economistul.
Impact asupra populației și sănătății publice
Potrivit analizei, efectele măsurii includ:
- Scăderea veniturilor salariaților: Posibilitatea ca noile reglementări să afecteze negativ veniturile nete.
- Reducerea alocărilor pentru sănătate: Banii care ar trebui să finanțeze sistemul public de sănătate ar putea fi redirecționați către alte cheltuieli.
- Slăbirea Pilonului II de pensii: În cazul preluării de către stat, sumele economisite în Pilonul II ar putea fi utilizate pentru a acoperi cheltuielile curente ale bugetului.
Adrian Negrescu a calificat inițiativa drept „un experiment fiscal demn de o țară din lumea a treia”, subliniind lipsa unei strategii sustenabile pentru gestionarea finanțelor publice. El avertizează că, pe măsură ce deficitul bugetar crește, statul ar putea apela la soluții din ce în ce mai controversate, cu riscul de a destabiliza economia pe termen lung.
„Miza acestui experiment fiscal, demn de o țară din lumea a treia, pare a fi mult mai mare. Nu este exclus ca, în cazul în care statul va avea nevoie de bani, să dea o ordonanță prin care să unifice contribuțiile la pensii din Pilonul I cu Pilonul II, în așa fel încât să aibă cu ce să plătească pensiile crescute iresponsabil și fără sursă de finanțare în septembrie.
Miza e uriașă – cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul 2) au ajuns la finele anului trecut să administreze sume totale în valoare de 150,85 miliarde lei (30,3 miliarde euro), în creștere cu 19% față de 2023.
Aproape 30% din acești bani reprezintă câștigul obținut din investițiile realizate de administratorii fondurilor de pensii private, respectiv 44,3 miliarde lei (8,9 miliarde euro), în plus față de contribuțiile primite în administrare.
Cum gaura financiară de la buget se adâncește pe zi ce trece, iar posibilitățile de finanțare sunt din ce în ce mai limitate, nu este exclus ca statul să își dorească să ‘administreze’ Pilonul II”, a concluzionat economistul Adrian Negrescu.
