România are în continuare unul dintre cele mai mici salarii minime din UE
România are în continuare unul dintre cele mai mici salarii minime din Uniunea Europeană (UE). În a doua jumătate a anului 2023, salariul minim brut era de 604 euro (aproximativ 3.000 lei), iar în a doua jumătate a anului 2024 a crescut la 743 euro (aproximativ 3.700 lei). Aceste date au fost publicate de Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România. În 2024, România este aproape de salariile minime brute din Bulgaria (477 euro), Ungaria (675 euro) și Letonia (700 euro).
De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut în România va crește la 4.050 lei pe lună, comparativ cu 3.700 lei în 2024, conform unei decizii guvernamentale din noiembrie 2024. Salariul minim net (banii pe care angajatul îi primește efectiv) va fi de 2.575 lei (515 euro) pe lună, cu 212 lei mai mult decât în 2024, incluzând o deducere fiscală de 300 lei.
În ultimul deceniu, România a avut cea mai mare creștere anuală a salariului minim din UE
În ultimul deceniu, România a avut cea mai mare creștere anuală a salariului minim din UE, în medie cu 13,7%, urmată de Lituania (12,3%) și Bulgaria (10,6%). În iulie 2024, România era în grupa țărilor cu salariul minim brut de aproximativ 1.000 euro (circa 5.000 lei), alături de alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est.
Chiar și așa, salariul minim din România este mai mic decât în alte țări din regiune, cum ar fi Croația (840 euro), Estonia (820 euro), Lituania (924 euro), Polonia (997 euro) și Slovenia (1.253 euro). Cele mai mari salarii minime brute sunt în țările din vestul Europei, precum Luxemburg (2.570 euro), Țările de Jos (2.134 euro), Irlanda (2.146 euro), Belgia (2.070 euro) și Germania (2.054 euro).
Deși salariile minime au crescut constant, ele sunt încă insuficiente pentru un trai decent în România. Potrivit calculelor Fundației Friedrich Ebert și Syndex România, în septembrie 2024 coșul minim pentru un trai decent era de 10.450 lei pe lună pentru o familie cu doi adulți și doi copii, și de 3.972 lei pentru o persoană adultă care trăiește singură.
De la intrarea în UE până în 2022, România a fost a doua cea mai slab plătită țară din UE
De la intrarea în UE până în 2022, România a fost, de obicei, a doua cea mai slab plătită țară din UE, după Bulgaria. Începând cu 2024, România a început să se apropie ușor de țările din Europa Centrală și de Est în privința salariului minim. Cu toate acestea, regulile privind salariul minim în România nu iau în considerare diferențele între sectoare, nivelul de educație sau experiența angajaților, ceea ce dezavantajează mulți salariați.
Nu există date clare despre domeniile în care lucrează cei mai mulți oameni pe salariul minim, dar analizele mai vechi arată că aceste sectoare includ fabricile, comerțul (angrosiști, magazine), reparațiile de mașini și motociclete, precum și hotelurile și restaurantele. Muncitorii din aceste domenii au fost printre cei mai afectați de pandemia de COVID-19, fiind adesea primii care au intrat în șomaj tehnic.
Numărul contractelor de muncă pe salariul minim a crescut mult în ultimii ani
Numărul contractelor de muncă pe salariul minim a crescut mult în ultimii ani. Dacă în 2011 erau 450.000 de contracte, în 2017 numărul a ajuns la 1,95 milioane (37% din toate contractele), iar în 2018 la 2,8 milioane (46%). Guvernul estimează că în 2025, aproximativ 1,8 milioane de angajați vor primi salariul minim.
În ultimii 35 de ani, politica salariului minim a influențat semnificativ direcția de dezvoltare a României. Totuși, în ciuda creșterilor economice, țara a rămas printre ultimele în Europa în ceea ce privește salariile. La nivel european, Pilonul European al Drepturilor Sociale stabilește că salariile minime trebuie să asigure un trai decent. În 2022, UE a adoptat o directivă (Directiva 2022/2041) pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și pentru a crea reguli comune legate de salariile minime legale.
