Inițiativa legislativă adoptată de Camera Deputaților are două obiective principale. Primul este oferirea unei șanse mai mari victimelor de a-și recupera creanțele rezultate din faptele penale, inclusiv daunele morale. Al doilea este armonizarea prevederilor din Codul de procedură penală care vizează instituirea acestor măsuri.
Proiectul adoptat de Camera Deputaților permite victimelor să conteste refuzul organului judiciar
Proiectul de lege permite victimelor să conteste refuzul organului judiciar de a institui măsuri asigurătorii asupra bunurilor persoanei cercetate penal. Astfel, procurorul, în timpul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată pot decide aplicarea acestor măsuri, fie din oficiu, fie la solicitarea procurorului, în scopul prevenirii ascunderii, distrugerii, înstrăinării sau sustragerii bunurilor de la urmărire penală. Aceste bunuri pot fi vizate de confiscare specială sau extinsă, ori pot fi utilizate pentru garantarea executării unei amenzi, a cheltuielilor judiciare sau pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune.
Potrivit noilor prevederi, partea civilă poate solicita direct luarea măsurilor asigurătorii, adresând cererea procurorului, judecătorului de cameră preliminară sau instanței de judecată, în funcție de stadiul procesului. Măsurile dispuse din oficiu de organele judiciare pot fi folosite și în beneficiul părții civile. În faza de urmărire penală, procurorul emite o ordonanță privind măsurile asigurătorii, iar dacă cererea provine de la partea civilă, acesta trebuie să dispună asupra ei de îndată.
„Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune”, arată proiectul.
Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute pot folosi şi părţii civile
Ordonanța emisă este comunicată simultan suspectului sau inculpatului și părții civile, odată cu punerea în aplicare a măsurii. În cazul în care cererea este respinsă, ordonanța se comunică de asemenea ambelor părți. În instanță, decizia privind luarea măsurilor asigurătorii se ia în camera de consiliu, fără citarea părților, printr-o încheiere motivată. Procedura este tratată cu celeritate, iar participarea procurorului este obligatorie.
„Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare prevăzute pot folosi şi părţii civile. În cursul urmăririi penale, măsurile asigurătorii sunt luate de procuror prin ordonanţă. Procurorul dispune de îndată asupra luării măsurilor asigurătorii atunci când cererea este făcută de partea civilă. Ordonanţa de luare a măsurilor asigurătorii se comunică suspectului sau inculpatului şi părţii civile odată cu aducerea la îndeplinire a acestor măsuri. Ordonanţa de respingere a cererii părţii civile se comunică acesteia şi suspectului sau inculpatului de îndată. Judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, după caz, se pronunţă asupra luării măsurii asigurătorii în camera de consiliu, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată. Judecata se face de urgenţă. Participarea procurorului este obligatorie”, mai arată proiectul.
Totodată, se introduce posibilitatea ca suspectul, inculpatul, partea civilă sau orice altă persoană interesată să conteste ordonanța procurorului privind luarea sau executarea măsurilor asigurătorii. Contestația poate fi depusă în termen de trei zile de la data comunicării ordonanței.
„Împotriva ordonanţei prin care procurorul a dispus asupra luării măsurii asigurătorii sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, suspectul, inculpatul, partea civilă sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei”, arată proiectul.
Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul USR Oana Murariu. Deși Senatul a respins inițiativa, Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat-o.
