Timpul trece, întrebările rămân: noua împărțeală a banilor din sistemul sanitar a generat numeroase reacții printre cei afectați într-un mod sau altul, alimentate mai ales de legislația vagă. Trecuți și prin experiența centralizării, cei mai mulți actori din sistemul sanitar nu prevăd o implementare fericită a ideii Ministerului Sănătății (MS), ci mai degrabă o serie de probleme. După ce în numărul anterior am expus mecanismul și am estimat miza acestei schimbări, acum punem față în față soluțiile și argumentele celor care susţin şi pe ale celor care contestă faptul că risipa banilor din sănătate ar putea fi stopată prin achiziţii centralizate în spitale.   

O listă cu probleme

„Susţinem ideea MS dacă se au în vedere doar produsele problematice, care ar reprezenta doar 5% din imensa listă de medicamente, echipamente, bunuri și servicii propusă spre dezbatere“, spune președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu. Potrivit acestuia, materialele sanitare care se achiziționează mai greu sau care sunt mai scumpe, pentru care ar fi justificată o licitație la nivel central, sunt materialele chirurgicale implantabile, stenturile cardiovasculare și medicamentele din programele naționale.

Acestea din urmă reprezintă poate cea mai mare miză, iar MS nu trebuie să facă aici experimente, crede doctorul Sorin Paveliu, expert al Societăţii Academice din România în politici medicale. „Succesul acestui proces va deschide calea către repetarea unor alte experienţe, mult mai dificile, cum ar fi licitaţiile pentru medicamentele din programele naţionale şi cele foarte scumpe, unde miza pentru fiecare produs este de ordinul zecilor de milioane de euro“. Revenind la listă, Ministerul Sănătății precizează, într-o reacție la cele scrise de „Capital“ în numărul anterior, că „licitațiile centralizate nu se referă la licitarea în mod centralizat a tuturor medicamentelor, consumabilelor și echipamentelor. Există o listă pe care ministerul le ia în considerare, restul achizițiilor vor fi făcute de spitale ca și până acum“. Totuși, în lista publicată spre dezbatere de MS, propunerile de achiziție vizează „aproape tot“: de la vată, aspirină, paturi de spital până la carburantul care alimentează ambulanțele. Mai ales pentru consumabile, cum ar fi vata, seringile sau acele, nu este cazul să se facă achiziţii centralizate, crede Vasile Barbu.

„Consumabilele au oricum preţuri mici, nu se vor face economii mari. Soluţia aici o reprezintă standardele de costuri, iar în cazul în care managerul de spital le va depăşi, va trebui să justifice foarte bine motivul“. Ideea reprezentantului pacienţilor se potriveşte, în mod paradoxal, cu acţiunile MS: în urmă cu doi ani, cele 352 de spitalele din România au fost clasificate în funcţie de competenţă, urmând a fi plătite după acest clasament. Cu alte cuvinte, medicul trebuie să primească produsele cu care lucrează cel mai bine. „Se cunoaşte faptul că, în privinţa aparaturii de laborator în ultimii ani, performanţele mari au fost atinse de sistemele automate, în domeniile biochimie, hematologie, imunologie şi bacteriologie. Cum se va face aprovizionarea centralizată pentru deţinătorii unor astfel de sisteme? Ce se întâmplă cu spitalele care îşi doresc astfel de sisteme performante?“, se întreabă Ramona Ştefan, preşedinta Asociației Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM).

Astfel, s-ar putea limita inovaţia, care pătrunde oricum greu în spitalele româneşti. „În achiziţii centralizate, un produs tehnologic inovator nu poate bate preţul produsului matur. Aceasta taie accesul pacienţilor şi medicilor români la tehnologie de ultimă oră şi accelerează emigraţia medicilor care doresc performanţă profesională“, spune Sergiu Neguţ, consultant în servicii medicale. De aici, și temerile principalilor actori implicați în sistemul sanitar, că buna funcționare a spitalelor va fi pusă în pericol, mai ales că există precedente: licitațiile naționale s-au blocat din 2003 până în 2008, iar MS a prelungit contractele furnizorilor pe această perioadă, creând un monopol de cinci ani, care şi-a făcut simţit efectul în piaţă.

Afaceri „la ananghie“

„Măsura MS pare a înclina balanţa mai mult înspre binele sistemului şi mai puţin înspre cel al furnizorilor de materiale şi medicamente. Concurenţa mai serioasă îi va obliga să vină cu preţuri mai mici, cu oferte mai bune şi cu mai puține pretenţii“, crede Daniel Olteanu, managing partner Olteanu & Asociații. Pentru cei care văd mai puțin partea plină a paharului, centralizarea licitațiilor ar putea duce, pe termen lung, la scăderea numărului de furnizori, la creșterea prețurilor și la o lipsă de alternative pentru consumatori. „În primii doi ani de licitaţii centralizate, circa 70% din ceea ce înseamnă businessul cu produse medicale ar putea dispărea, ceea ce va duce şi la creşterea preţurilor“, spune Ramona Ştefan, preşedinta AFPM. Nici producătorii de medicamente nu sunt prea liniştiţi: preţurile medicamentelor din România sunt reglementate de stat la nivelul minim european, fiind singurele produse în această situaţie dintre cele care fac obiectul achiziţiilor centralizate.

Citiţi şi: RĂZBOI ÎN SĂNĂTATE Ministerul vrea monopol pe licitaţii de 7,7 mld. lei

Mai mult, taxa clawback se calculează pornind de la preţul medicamentelor din catalogul naţional de preţuri (CANAMED), ceea ce nu permite luarea în calcul a preţurilor la care se vor câştiga licitaţiile. La aceste achiziţii, conform legislaţiei, pot participa doar distribuitorii, şi cum preţul medicamentelor este reglementat, se poate licita doar adaosul comercial. „Toate acestea vor conduce la plata unor sume suplimentare de către producători, pe venituri care nu vor fi încasate de ei“, spune Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România (ARPIM). În cazul în care cei care vor licita vor fi distribuitorii, o înţelegere între aceştia va fi inevitabilă, crede dr Sorin Paveliu. Totodată, spune acesta, MS trebuie să ia măsurile necesare pentru a impune ca producătorul care câştigă licitaţia să îşi schimbe preţul medicamentului şi pentru desfacerea ambulatorie, prin farmaciile cu circuit deschis, pentru a se evita ca un medicament să aibă preţul cel mai mic în spital şi preţul cel mai mare acceptat, respectiv coplata cea mai mare, în farmacie.

Ce urmează?

În ciuda atâtor reacţii critice la adresa centralizării, oficialii Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), veniți în ultimele săptămâni pentru a consilia MS, sunt optimişti: „Informațiile corespunzătoare, sistemul financiar și o echipă de achiziții publice la nivel central cu experiență vor preveni cele câteva dezavantaje care pot apărea în cazul unei achiziții centralizate: blocajele în livrarea la timp a medicamentelor achiziţionate și excesul sau lipsa acestora la nivel național“. Opinia generală este însă aceea că MS ar putea să identifice şi să izoleze aceste găuri negre din bugete şi altfel, după cum am văzut mai sus. Cel mai important aspect pe care toţi doresc să îl vadă „negru pe alb“ este cel al sancţiunilor drastice în cazul unor blocaje în sistem, care au fost menţionate doar verbal. Deocamdată, au loc dezbateri între actorii pe care i-am consultat şi noi şi MS, însă din informaţiile noastre, cel din urmă este ferm pe poziţie.


Se va crea o birocrație stufoasă, vor fi blocate sau întârziate livrările către spitale, și toată lumea va avea de suferit, în special pacienții.
Vasile Barbu, preşedinte ANPP

Susţin proiectul, dar sper să nu se ajungă la situaţii ilare, când trebuie să faci licitaţie pentru Antinevralgicul de care ai nevoie urgent.
Vasile Astărăstoae, preşedinte CMR

Măsura ar putea conduce la nesustenabilitatea economică a unor medicamente, afectând astfel accesul pacienţilor la tratamentul cu acestea.
Dan Zaharescu, director executiv ARPIM

CE ŞTIM PÂNĂ ACUM DESPRE LICITAŢII, DIN DOCUMENTELE MINISTERULUI

  • Departamentul de achiziţii al MS a fost transformat într-o unitate care va avea în atribuţii organizarea licitaţiilor naţionale, în care vor lucra 15 oameni.
  • Toate licitaţiile se vor derula transparent, electronic, prin www.seap.ro, iar  MS va elabora lista cu medicamentele, materialele sanitare şi echipamentele medicale care vor fi achiziţionate, pe acord-cadru, care va putea fi actualizată anual.
  • Comisii ale MS, alcătuite din câte 5 persoane (3 experţi tehnici şi 2 reprezentanţi ai MS), vor elabora documentaţiile de atribuire şi specificaţiile tehnice pentru produsele ce vor fi achiziţionate.
  • Înainte cu zece zile de demararea procedurilor de achiziţie de către firmele participante la licitaţii, vor fi organizate conferinţe de consens între operatorii economici interesaţi şi comisii.
  • Participanţilor la licitaţie le vor fi solicitate mostre din produsele ofertate şi vor exista specificaţii exacte privind serviciile de depozitare, distribuire sau service ale produselor licitate, după caz.
  • Firmele câştigătoare vor semna un angajament etic, iar în cazul nerespectării acestuia riscă blocarea posibilităţii de a mai participa la licitaţii organizate de către MS, în următorii ani.