Licitaţia pentru studiul de fezabilitate va fi lansată în cursul acestui an.
Licitaţia pentru realizarea studiului de fezabilitate privind reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Giurgiu va fi lansată în cursul acestui an, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Maria Magdalena Grigore. "Am discutat cu CFR Infrastructură în legătură cu accesarea fondurilor europene pentru demararea licitaţiei privind studiul de fezabilitate. Anul acesta va începe licitaţia. Dacă vom reuşi să o şi atribuim, asta nu mai depinde de CFR Infrastructură. Anul acesta va fi anunţată licitaţia, sperând ca la începutul anului viitor să avem un câştigător, în maximum şase luni să livreze studiul de fezabilitate, apoi să putem porni licitaţia efectivă pentru construcţia şi reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti – Giurgiu", a precizat oficialul MT.
Potrivit secretarului de stat, proiectul reabilitării rutei feroviare Bucureşti – Giurgiu se regăseşte în Master Planul General de Transport. "Pentru inelul feroviar al Bucureştiului, acest traseu a fost inclus în proiectul de reabilitare a liniei de cale ferată Bucureşti – Giurgiu. Împreună cu ruta Bucureşti – Giurgiu, care cuprinde electrificare, reabilitare, cât şi podul de la Grădiştea – o construcţie nouă -, se regăseşte în Master Planul de Transport, cu fonduri europene. Este unul dintre proiectele prioritare, pentru că a avut rezultate foarte bune la testele efectuate de consultantul AECOM, teste cost/beneficiu", a precizat Maria Magdalena Grigore.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Maria Magdalena Grigore a participat, vineri, la proiectul cultural – educativ – social ''Arcade peste timp şi ape", care a avut drept scop marcarea a 155 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Cernavodă – Constanţa, prima linie feroviară din Dobrogea, şi 120 de ani de la realizarea complexului podurilor dunărene, sub conducerea inginerului Anghel Saligny.
Calea ferată Bucureşti – Giurgiu a fost pusă în funcţiune la 7 septembrie 1869, fiind prima cale ferată de pe teritoriul de atunci al României. Această legătură feroviară avea o importanţă deosebită, în principal, pentru transporturile de marfă, deoarece permitea transportul de produse agricole din interiorul ţării către Dunăre şi mai departe spre Marea Neagră. Pe de altă parte, ea a servit la aprovizionarea Capitalei cu produse finite importate. Calea ferată Bucureşti-Giurgiu Nord-Giurgiu nu este electrificată, iar din cauza inundaţiilor din vara anului 2005, podul din localitatea Grădiştea, peste râul Argeş, s-a prăbuşit, circulaţia feroviară fiind, de atunci, întreruptă. Ulterior, s-a folosit doar tronsonul de la Grădiştea la Giurgiu, trenurile rapide între Bucureşti şi Ruse (din Bulgaria), care trec prin Giurgiu Nord, au fost redirecţionate prin Videle, iar de mai mult de doi ani toate trenurile sunt anulate.
Sursa: AGERPRES