Așadar, cel puțin noi, presa, avem noi așteptări privind limpezimea deciziilor pe care românii le au de la acest minister.

Capital: – Începem prin a vă adresa felicitări pentru funcția pe care ați ocupat-o recent. Cu ce gânduri ați intrat în minister?

Cristian Vasilcoiu: – În primul rând că am reintrat în minister, dat fiind faptul că am mai lucrat la Muncă între 2017 și 2019. A fost o primă lună în care noua echipă a trebuit să preia din mers lucrurile și să pună la punct măsurile asumate prin Programul de Guvernare, de mărire a alocațiilor pentru copii, a pensiilor, de acordare a ajutorului pentru vârstnici, dar și a celei de-a 13-a indemnizație pentru persoanele cu dizabilități. Conducerea ministerului se concentrează acum, tot potrivit Programului de Guvernare, pe stabilirea unui calendar de aplicare a legilor salarizării și pensiilor, dar, în același timp, pe corelarea cu PNRR și implementarea acestui program.

 

C: – La ce vești bune să ne așteptăm, anul acesta de la Ministerul Muncii?

C.V: – Așa cum spuneam, trebuie negociat cu partenerii sociali, adică cu sindicatele și patronatele, un calendar de repunere pe făgașul normal a legilor salarizării și pensiilor. În paralel, trebuie aplicat PNRR, care prevede termene foarte strânse și reforme de care depinde absorția fondurilor, sume deloc de neglijat.

 

C: – În contextul majorărilor la energie, vă ridicăm o întrebare venită de la cititori: în afara majorării de 10%, pensionarii mai pot spera o alta în cursul lui 2022?

C.V: – Repet, avem în vedere stabilirea unui calendar de aplicare a Legii 127/2019 privind sistemul public de pensii, care prevede majorări ale punctului de pensie și schimbarea metodei de calcul, lege care nu a fost aplicată în ultimii ani. Este o lege care, odată aplicată integral, va rezolva inechitățile din sistem și va duce și la mărirea pensiilor.

 

C: – Se vede că una dintre marile probleme ale actualului Guvern este tocmai comunicarea. Dv ați preluat departamentul de comunicare al ministerului. Care sunt măsurile pe care le veți lua pentru ca veștile din partea MM să circule mai fluid și să nu dea naștere la interpretări?

C.V: – Am mai coordonat comunicarea Ministerului Muncii între 2017 și 2019, iar dumneavoastră, ziariștii, sunteți cei mai în măsură să vă pronunțați asupra acestui aspect. Știți foarte bine că orice lucru bun faci, dacă nu este comunicat bine, atunci ai pierdut bătălia. Și conducerea ministerului, dar și a Guvernului sunt conștiente de acest aspect. Echipa guvernamentală care se ocupă de comunicare, formată atât din oameni noi, dar și din oameni care au mai lucrat în domeniu, face tot posibilul să nu vă dezamăgească, în primul rând pe dumneavoastră, presa, iar prin intermediul dumneavoastră, pe români.

 

C: – Este importul de forță de muncă o soluție pe termen lung vizavi de penuria ce se înregistrează în unele sectoare economice de la noi?

C.V: – Criza forței de muncă este o problemă pe plan european, nu doar în România. Cauzele sunt multiple la nivel european, dar și în România. Specificul țării noastre este, însă, dat de faptul că mulți dintre români au plecat din țară în primul rând pentru salarii mai bune. Am constatat că și patronatele au început să realizeze că este timpul să ofere salarii atractive, să renunțe la ideea de a acorda salariul minim, pentru că, altfel, fenomenul migrației se va amplifica. În acest context, importăm forță de muncă din țări unde veniturile sunt mai mici, iar acest lucru este făcut prin consultare cu patronatele, în funcție de cererea acestora. Importul de forță de muncă este o necessitate în contextul dat, dar, în același timp, este făcut într-o anumită pondere, tocmai pentru a nu debalansa lucrurile.