Din strategia de dezvoltare a justiţiei, lansată recent de ministerul de resort, în care se încearcă şi identificarea surselor de finanţare, lipseşte un element important: taxele de timbru judiciar.
După ce magistraţii au declanşat mişcări de protest, care au blocat activitatea instanţelor, Ministerul Justiţiei (MJ) a început o campanie mediatică având drept scop sensibilizarea opiniei publice şi a politicienilor în privinţa subfinanţării sistemului judiciar. Se solicita atunci ca taxele de timbru şi cele de timbru judiciar să se întoarcă la bugetul de stat, de la cele locale. Această măsură nu mai apare însă în strategie, deşi sumele astfel colectate nu sunt deloc neglijabile. Conform informaţiilor furnizate de MJ, valoarea taxelor judiciare de timbru încasate în anul 2009 a fost aproximativ de 107 milioane de lei, în timp ce bugetul alocat instanţelor în 2010 la capitolul „Bunuri şi servicii“ este în valoare de 134 milioane de lei; cu alte cuvinte, sumele încasate din aceste taxe ar acoperi circa 80% din bugetul instanţelor. Mai mult chiar, parlamentarii au decis şi trecerea de la bugetul statului la bugetele locale a unei cote de 25% din sumele ce rezultă din impozitele încasate pe onorariile avocaţilor, notarilor publici şi executorilor judecătoreşti. „Banii din taxele judiciare nu trebuie să aibă o urmă concretă. Justiţia nu va fi niciodată independentă atâta timp cât Executivul îi dă banii, iar independenţă fără finanţe nu există. Fără bani nu-ţi poţi desfăşura activităţile curente“, comentează acest proiect Mona Pivniceru, preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România.
Puşcării în regim public-privat
Documentul care se află în dezbatere publică aminteşte, printre sursele de finanţare ale sistemului judiciar, pe lângă bugetul de stat, şi fondurile europene, precum şi accesarea mai eficientă a altor fonduri externe. În cazul acestora din urmă, ne amintim de creditul acordat de Banca Mondială pentru reforma sistemului judiciar, din care s-a reuşit, în aproape patru ani, utilizarea a numai 3%.
Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, afirmă că „strategia urmăreşte finanţarea corespunzătoare a sistemului judiciar, prin asigurarea resurselor suficiente pentru implementarea codurilor şi prin eficientizarea acţiunii Ministerului Justiţiei, inclusiv a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) în domeniul accelerării investiţiilor şi atragerii de fonduri europene“. De altfel, strategia îşi propune utilizarea formulelor bazate pe parteneriatul public-privat la finanţarea ANP. Este menţionată posibilitatea construirii şi exploatării în sistem public-privat a mai multor unităţi de penitenciar. „Sună a afacere. Ne privatizăm! Înainte, însă, trebuie să studiem şi să vedem dacă juridic este posibil aşa ceva. Pe de altă parte, nu ştiu în ce măsură munca deţinuţilor poate fi folosită pentru finanţarea instanţelor. Ştiu însă că roba mea este făcută de aceştia“, spune Pivniceru. În schimb, Adrian Neacşu, preşedintele Tribunalului Vrancea, este de părere că strategia MJ enumeră doar posibilele surse de finanţare, fără a spune concret cum va fi asigurată finanţarea justiţiei.
