Marcel Boloș a publicat un proiect de act normativ destinat să îmbunătățească gestionarea creanțelor bugetare

Marcel Boloș a anunțat pe Facebook că a publicat pentru consultare un proiect de act normativ destinat să îmbunătățească gestionarea creanțelor bugetare și să reducă sarcina fiscală asupra contribuabililor.

El a explicat că, din cauza valorificării ineficiente a bunurilor confiscate și a regulilor prea permisive pentru cei care încearcă să evite plata datoriilor, bugetul de stat a suferit pierderi semnificative.

Aceste pierderi ar fi putut fi folosite pentru finanțarea serviciilor publice esențiale, precum spitalele, școlile și infrastructura.

„Am publicat astăzi în consultare un proiect de act normativ ce ne va ajuta să valorificăm mai bine creanțele bugetare, să reducem cât mai mult sarcina fiscală de pe umerii contribuabililor.

De prea mult timp, valorificarea ineficientă a bunurilor confiscate și unele reguli prea permisive pentru cei dornici să fenteze statul au adus pierderi importante de bani la bugetul de stat. Bani ce pot fi folosiți pentru a finanța mari servicii publice, cum ar fi spitalele, școlile și infrastructura.
După discuțiile cu mediul de afaceri, cărora le mulțumesc pe această cale pentru sugestii, am publicat o formă care prevede:
  • Reașezarea principiilor de acordare a eșalonărilor la plată;
În acest moment, aproape 400.000 contribuabili nu pot beneficia de eșalonare la plată simplificată, întrucât legislația actuală nu permite includerea în eșalonare a obligațiilor cu reținere la sursă. Acestia înregistrează obligații bugetare care nu sunt mai vechi de 12 luni, în cuantum de 18 miliarde lei.
  • Simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate;
Până acum, valorificarea bunurilor în procedura insolvenței se realiza într-un timp îndelungat, prin licitații repetitive la aceeași valoare, ceea ce ducea la degradarea bunurilor și scăderea gradului de recuperare a obligațiilor bugetare.
Am propus metode de simplificare a procedurii, pentru a scurta perioada de valorificare a bunurilor deținute de către debitorii aflați in insolvență, astfel încat să se asigure recuperarea creanțelor înscrise la masa credală cât mai repede posibil.
  • Micșorarea plafoanelor sub care nu se pot efectua încasări și plăți, în numerar, în cazul debitorilor care au conturile bancare blocate.

După cum se știe, debitorii care au poprire bancară prezintă un risc fiscal ridicat de neplată a datoriilor.
Popririle bancare se realizează automat, astfel că s-a constatat ca gradul de încasare este unul extrem de mic din cauza faptului că debitorii folosesc numerarul la tranzacțiile derulate, cu scopul de a nu rula banii prin conturi.
În perioada 2021-2023, au fost înființate popriri pentru obligații bugetare restante în valoare de 51 miliarde lei, din care s-au încasat numai 7 miliarde lei, întrucât debitorii nu rulează banii prin conturi.
  • Prevenirea intrării în starea de insolvabilitate și de insolvență a contribuabililor;
  • Stabilirea unor noi reguli în activitatea de executare silită menite să susțină digitalizarea;
  • Publicitatea bunurilor ce vor fi valorificate și prin platforme de comerț electronic;
În trecut, era destul de greu pentru oamenii obișnuiți să afle informații despre bunurile pe care ANAF le vindea. Procesul era complicat și multe persoane nu știau cum să participe la licitații sau unde să găsească detalii despre bunurile disponibile.
Cu noile reguli, toate bunurile care urmează să fie valorificate vor fi promovate și pe platforme de comerț electronic”, a scris Boloș pe Facebook.

Printre propunerile incluse în proiect se numără și utilizarea unui număr de identificare digitală

Ministerul Finanțelor a anunțat miercuri lansarea în dezbatere publică a unui proiect de lege ce vizează modificarea și completarea Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Scopul acestui proiect este de a adapta legislația fiscală pentru a spori eficiența în colectarea și conformarea la plată.

Printre propunerile incluse în proiect se numără și utilizarea unui număr de identificare digitală de către persoanele fizice ca alternativă la CNP. Această schimbare ar permite persoanelor fizice să își confirme identitatea în relația cu autoritățile fiscale folosind numărul de identificare digitală în locul CNP-ului, facilitând astfel funcționarea sistemelor digitale care solicită CNP-ul.