Crin Antonescu, despre armata obligatorie
Seria dezbaterilor electorale a readus în atenția publicului o figură cunoscută a politicii românești, Crin Antonescu, susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR pentru Cotroceni. Într-o apariție televizată, acesta a fost categoric în ceea ce privește serviciul militar obligatoriu: „Nu!”.
Totodată, a oferit o perspectivă asupra politicilor de apărare, economiei și poziției României pe scena internațională.
Într-un schimb de replici cu jurnalistul Radu Tudor la Antena 3 CNN, Crin Antonescu a negat fără echivoc orice posibilitate ca, în cazul în care va deveni președinte, să reintroducă serviciul militar obligatoriu sau să trimită trupe românești în Ucraina.
Fostul lider liberal a subliniat necesitatea creșterii bugetului alocat apărării, considerând că acesta ar trebui să ajungă la aproximativ trei la sută din PIB. Totodată, a evidențiat importanța dezvoltării unei industrii naționale de apărare, exprimându-și dorința ca România să nu fie doar un importator de echipamente militare, ci să își consolideze capacitatea de producție proprie, reducând astfel dependența de achizițiile externe.
Ministerul Apărării Naționale clarifică poziția oficială
În contextul unor speculații privind o posibilă revenire la recrutarea obligatorie a tinerilor cu vârste între 18 și 35 de ani, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a reiterat că serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în România din 2007 și că nu există planuri pentru reintroducerea sa. Totodată, instituția a subliniat că recrutarea rezerviștilor se face exclusiv pe bază de voluntariat.
În ultima perioadă, în spațiul public au circulat mai multe dezinformări privind presupuse exerciții de mobilizare și recrutare forțată. Ministerul a explicat că asemenea zvonuri s-au bazat pe informații trunchiate sau preluate din alte contexte, în special din Republica Moldova, unde armata a organizat exerciții distincte.
România, implicată în conflictul din Ucraina?
Antonescu a calificat drept „o minciună mizerabilă” zvonurile potrivit cărora România ar urma să fie implicată în conflictul din Ucraina.
„Este o nouă intoxicare masivă a opiniei publice. Această coaliție, acest guvern, președintele interimar, nu știu cine, dorește să implice România în război – o falsitate! Trebuie să clarificăm lucrurile”, a punctat candidatul susținut de PSD-PNL-UDMR.
Mai mult, Antonescu a insistat că România trebuie să își concentreze eforturile pe diplomație activă și pe consolidarea alianțelor internaționale, fără a se lăsa prinsă în retorici alarmiste sau speculații despre implicarea militară directă.
Crin Antonescu, între ironii și incertitudini electorale
Sondajele recente sugerează că Antonescu ar putea ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale alături de George Simion. Întrebat despre această eventualitate, fostul lider liberal a recunoscut că își dorește să evite o nouă dezamăgire electorală.
„Mă tem doar ca, victorios fiind, după cinci ani să inventariez din nou niște dezamăgiri ale românilor.”
În timpul dezbaterii, Antonescu a fost întrebat și despre posibilele alianțe post-electorale. Fără a oferi un răspuns clar, a exclus orice colaborare cu AUR, dar a evitat să menționeze alte variante concrete, lăsând loc speculațiilor privind o eventuală majoritate parlamentară necesară susținerii unui viitor guvern.
Poziționarea sa față de Klaus Iohannis și rolul României pe scena internațională
Într-un moment al dezbaterii, Antonescu a fost întrebat despre moștenirea lăsată de Klaus Iohannis și dacă vede o continuitate între actualul președinte și Nicușor Dan.
„Se pare că și păcatul ăsta a dispărut. A făcut ditamai guvernul cu PSD-ul”, a spus Antonescu ironic, referindu-se la fostele declarații potrivit cărora Iohannis nu avea legături cu social-democrații.
Legat de relațiile internaționale, Antonescu a subliniat că România nu trebuie să aleagă între SUA și Europa, ci să își joace rolul activ în ambele structuri.
„Nu avem de ales între America și Europa, pentru că facem parte din Europa. Problema e că nu prea spunem ce avem de spus”, a declarat el, criticând pasivitatea diplomației românești în ultimii ani.
