„Situația nu este specifică Europei de Est sau de Sud-Est; se întâmplă în toată Uniunea Europeană, oameni din Luxemburg și Finlanda… Serviciile publice de ajutor social încep să eșueze și oamenii nu mai dispun de mecanisme de sprijin, motiv pentru care apelează la Biserică și Crucea Roșie“, spune Eberhard Lueder, șeful Crucea Roșie, unitatea Uniunii Europene.

„În zilele de astăzi, nimeni nu știe cine va fi următorul lovit… Multe persoane care se considerau în siguranță – din clasa medie – se găsesc în situația în care nu își mai pot susține financiar nevoile“.

Circa 40 de milioane de europeni suferă de „lipsuri materiale severe“ potrivit datelor colectate de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că aceștia nu își mai pot permite o masă cu carne la două zile. În total, 116 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene sunt considerați „în pragul sărăciei sau excluși social“.

„Există cu siguranță lacune în privința numărului de persoane care nu își pot permite o masă decentă zilnic. În majoritatea țărilor, ceea ce noi considerăm sărăcie este destul de ascuns, chiar dacă în unele țări lovite puternic de criză acest lucru începe să se schimbe“, spune Lueder.

Proiectele sociale funcționează în toată Europa prin intermediul organizațiilor caritabile și grupurilor religioase. În orașe cu densitate mare de populație din Austria și Germania, spre exemplu, s-au format grupuri care colectează bunuri care se apropie de expirarea termenului de valabilitate din supermarketuri și le vând la un preț simbolic. În Belgia și Franța, există magazine în care oamenii pot cumpăra mâncare (și îmbrăcăminte) la prețuri reduse substanțial.

Jorge Nuno Mayer, secretarul general al Caritas Europa, o organizație caritabilă catolică, spune că oamenii se îndreaptă către ajutorul alimentar când apar dificultăți în achitarea utilităților pentru casă, precum apa curentă sau electricitatea, ceea ce înseamnă că nu mai au bani rămași pentru achiziția de alimente.

„Informațiile pe care le primim de la organizațiile Caritas din Europa arată că tot mai mulți oameni apelează la ajutorul alimentar. Principalele motive sunt creșterea șomajului, lipsa unui loc de muncă pentru o perioadă lungă de timp și măsurile de austeritate care au afectat programele de protecție socială“, spune Mayer.

Centru vs. Periferie?

Uniunea Europeană finanțează în prezent cu 500 mil. euro un program de ajutoare alimentare, de care beneficiază 18 milioane de oameni din 19 state membre. Totuși, acest buget va fi redus în 2014 la 335 mil. euro, și continuarea sa este garantată doar pentru următorii șapte ani.

„Asta înseamnă o reducere de 30%, într-o perioadă în care tot mai multe state membre aplică anual pentru a satisface nevoile de bază ale cetățenilor lor“, a scris recent Aude Alston, secretarul general al European Federation of Food Banks, ca răspuns la această știre. „Programul european de ajutor alimentar este mai necesar ca niciodată“.

Organizațiile de asistență socială sunt de acord că țările care au fost lovite cel mai puternic de criza economică europeană – cele de la periferia Europei (Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda și Italia), statele Baltice și Europa de Est – au nevoie cel mai mult de acest program social.

Una dintre cele mai lovite țări este Spania, unde rata șomajului a ajuns la 24,6% în trimestrul doi. Luna aceasta, Crucea Roșie din Spania a lansat primul său apel pentru sprijinirea spaniolilor care au ajuns la sapă de lemn.

„Membrii noștri din Spania au identificat atât emigranți, cât și cetățeni născuți în Spania care apelează la ajutor alimentar și văd un număr tot mai mare de persoane fără adăpost care vor să acceseze acest ajutor“, spune Heather Roy, secretarul general al Eurodiaconia, o organizație caritabilă creștină.

În același timp, organizațiile au observat un număr în creștere de persoane care cer pomană în marile țări Europene, precum Franța.

„Franța avea un sistem foarte bun de beneficii sociale pentru toată lumea, dar sistemul guvernamental are un număr mare de goluri prin care oamenii sunt triați și asta îi pune în situații dificile. Organizațiile caritabile simt o presiune crescută“, spune Lueder.

În Europa, persoanele în vârstă și familiile cu copii ajung cel mai adesea în pragul sărăciei.

„Crucea Roșie din Italia spune că grupul cel mai mare care apelează la ajutor alimentar este format din pensionari cu venit minim. Cer ajutor la familie și la vecini, dar apelează și la Crucea Roșie. Ei nu pot compensa lipsa banilor printr-un nou loc de muncă“, spune Lueder.

„Persoanele vârstnice, și cei cu venituri mici sau deloc, cu calificări minime sau fără un serviciu erau afectați încă dinainte de criză“, a adăugat Mayer. „Cei mai afectați dintre «noii săraci» sunt familiile numeroase și cele cu un singur părinte cu venituri mici sau fără venituri, motiv pentru care copii sunt principala noastră îngrijorare“.

Mayer este pesimist cu privire la o eventuală îmbunătățire a situației în 2013, în timp ce o treime din membrii organizației Eurodiaconia prevăd un număr în creștere de persoane care vor apela la ajutor alimentar anul viitor.

Roy a avertizat însă asupra faptului că guvernele europene nu ar trebui să se bazeze pe programele de ajutor alimentar ca soluție la sărăcia în creștere. „Se rezolvă nevoile urgente pe termen scurt, dar aceste nevoi ar trebui întâmpinate cu sisteme de protecție socială adecvate și cu beneficii sociale, alături de salarii adecvate“, spune aceasta.

SURSA: CNBC