Într-un interviu acordat jurnalistului Victor Ciutacu, fostul premier Adrian Năstase a analizat poziția României în actualul context geopolitic, marcat de tensiunile dintre Statele Unite și Rusia. Discuția a atins subiecte esențiale, precum apartenența României la NATO, relațiile cu marile puteri și posibilele consecințe ale unei eventuale retrageri a trupelor americane din regiune.
Năstase a subliniat că România a trecut prin momente similare în trecut și trebuie să își adapteze strategia pentru a rămâne relevantă pe scena internațională.
Adrian Năstase: România între Rusia și Statele Unite, o poziție delicată
Fostul prim-ministru al României, Adrian Năstase, a declarat că România se află, din nou, într-o poziție intermediară între Rusia și Statele Unite. În opinia sa, acest tip de situație nu este nou pentru țară, care a mai trecut prin astfel de momente în trecut.
„Suntem, evident, din nou, între scaune, între ruși și americani, însă, in timp, am știut să navigăm între ei. Si în 1990, și în anii 2000 și vom ști și acum. Nu cred că trebuie să intrăm în panică. Am văzut niște mesaje, unele dintre ele destul de alarmante.
Eu cred că trebuie să luăm lucrurile în mod profesional, să ne aducem aminte diverse lucruri. Eu aș începe cu discuția despre aliniamentul NATO din 1997. De fapt, Rusia, în 2004, acceptase apartenența României la NATO și vă dau imediat câteva argumente.
Practic, în 2002, la Praga, România a fost invitată să adere la NATO. În 2003, noi am încheiat un tratat cu Rusia. Veți găsi în el o formulă foarte clară: „fiecare dintre cele două părți are dreptul să și aleagă formulele de securitate și alianțele pe care și le dorește”.
Acest tratat a intrat în vigoare, în urma ratificării sale – de către Parlamentele de la București și de la Moscova – în 2004, la 27 iulie, în momentul în care a avut loc schimbul instrumentelor de ratificare, cu ocazia vizitei mele la Moscova; am făcut acest lucru cu premierul Fradkov. Dar, la acel moment, România era deja membră NATO”, a afirmat Năstase.
El a subliniat că România a fost invitată să adere la NATO în 2002, iar doi ani mai târziu, în 2004, a semnat un tratat cu Rusia, care prevedea dreptul fiecărei părți de a-și alege alianțele de securitate. Acest tratat rămâne și astăzi în vigoare, deși contextul geopolitic s-a schimbat semnificativ.
„Practic, Rusia, în tratatul cu România, la momentul iulie 2004, consemna faptul că avea o înțelegere, un tratat, care este și acum vigoare, cu o țară membră NATO.
Baza de la Kogălniceanu fusese, deja, creată în 2002. Așa încât, dacă vom lua lucrurile de o manieră, cum spuneam, profesionistă și vom vedea care sunt implicațiile, care sunt, de fapt, temerile, care sunt mizele, vom înțelege că suntem din nou în acea sinusoidă a relației dintre Rusia și Statele Unite, o poveste de dragoste și ură, care, periodic, se schimbă.
Noi ar trebui însă să nu mai avem un delay, o întârziere, față de momentul în care ei se reîntâlnesc”, a mai declarat Năstase.
SUA și Rusia: un ciclu de tensiuni și negocieri
Adrian Năstase a explicat că relațiile dintre SUA și Rusia urmează un model recurent de apropiere și distanțare, iar România trebuie să învețe să anticipeze aceste momente pentru a nu rămâne prinsă în mijlocul jocului marilor puteri.
„Vă aduc aminte că, în 1997, a fost un an de „logodnă” între NATO și Rusia: atunci, președintele Clinton a încheiat o înțelegere și s-a creat un Consiliu NATO-Rusia; dacă o să citiți acum acel document, o să vedeți lucruri absolut incredibile.
Dar, practic, vom înțelege că, în mod periodic, apar astfel de momente, iar acum, în politica americană, pe un model de business, se caută înțelegere. Noi, ca de obicei, ar trebui să avem înțelepciunea pe care de a lungul secolelor, de a lungul deceniilor am avut-o: aceea de a căuta și de a pregăti și alte ancore de securitate pentru că este clar că americanii își mută centrele de interes spre alte zone.
Este clar că vor fi anumite modificări din punctul de vedere al activităților NATO, al structurii NATO, al activelor NATO și va trebui să vedem dacă, de exemplu, reluarea unei relații tradiționale a României cu China nu ar putea să fie utilă pentru eventuale alte scenarii. În plus, Rusia, indiferent de ce credem unii sau alții, în mod evident va rămâne vecină cu noi, în zona aceasta, mai apropiată sau nu”, a spus fostul premier.
În opinia sa, actualele mișcări diplomatice din partea SUA arată o tendință de a încerca din nou o înțelegere cu Moscova, pe model pragmatic, fără să pună accent pe valori sau principii democratice.
„Americanii își redeschid ambasada de la Moscova. Sigur că interesul este, în principal, economic. Rușii le-au demonstrat americanilor că ei, americanii, au pierdut, prin acest război, 134 de miliarde de dolari din business-urile eliminate din Rusia, în urma sancțiunilor. Trump nu mai vrea lucrul ăsta.
În mod evident, într-o abordare care este extrem de pragmatică și care nu are niciun fel de legătură cu valori, cu principii, cu dreptul internațional – toate lucrurile acestea, în mod evident, sunt puse în paranteză – și contează foarte mult o nouă orientare, o încercare, în primul rând, de a separa, din nou, Rusia de China. Pentru că marea greșeală pe care au făcut o americanii, acceptând să sprijine conflictul din Ucraina, este că au împins Rusia mai aproape de China.
Nu cred că va fi foarte simplu, cum încearcă acum SUA să le despartă din nou, pentru a face o înțelegere cu Rusia împotriva Chinei, pentru viitor. Stiind că adevăratul adversar al Statelor Unite, in următoarele decenii, îl reprezintă China și nu neapărat Rusia.
Din păcate, nu e vorba doar de România, care cade între scaune. Este vorba despre Europa, care cade între scaune. Și aici avem o problemă si din punct de vedere economic, și din punct de vedere politic. De aceea, trebuie să urmărim cu atenție ce se întâmplă la alegerile din Germania și la felul în care va funcționa mai departe Uniunea Europeană”, a spus fostul premier.
Baze americane în România: un joc de presiune geopolitică
Întrebat despre posibilitatea ca Statele Unite să-și retragă trupele din România, Adrian Năstase a explicat că acest scenariu face parte, mai degrabă, dintr-o strategie de presiune asupra Europei și Ucrainei.
„Suntem într-un joc de poker între Rusia, Uniunea Europeană și Statele Unite. Statele Unite vor să facă, de fapt, prin intermediul Europei, al Uniunii Europene, un șantaj asupra Ucrainei pentru a forța compromisuri teritoriale și, din acest motiv, doresc, probabil, să pună această presiune: dacă nu acceptați să renunțați la ideea cruciadei împotriva Rusiei, noi ne retragem și vă lăsăm să vă jucați singuri cu Rusia.
Practic, cred că este vorba de o formulă -nu-i spun neapărat de santaj – dar cred că asta trebuie să înțelegem”, a declarat fostul prim-ministru.
El a precizat că SUA ar putea pune presiune pe Kiev, amenințând cu retragerea sprijinului militar, în speranța că Ucraina va accepta concesii teritoriale pentru a pune capăt conflictului cu Rusia.
Europa fără sprijinul SUA: un scenariu riscant
În ceea ce privește capacitatea Europei de a face față singură unui eventual conflict cu Rusia, Adrian Năstase a fost sceptic.
„Evident că nu! Tocmai asta este. Practic, prin reducere la absurd, americanii le spun europenilor: vreți să arătați că sunteți puternici, că-l sprijiniți în continuare pe președintele ucrainean, considerați că el are mandat legitim – cum a spus, de curând premierul britanic – este în ordine, vă lăsăm să vă descurcați singuri și să investiți voi în războiul ăsta din Ucraina.
Cred că, așa cum putem să bănuim, Europa a dorit să ducă războiul ăsta până la ultimul ucrainean, împotriva Rusiei, dar nu cred că se va grăbi să accepte o formulă de sprijin nemijlocit, fără America, pentru continuarea războiului. Și, de fapt, asta este miza pe care o are Trump, în momentul de față”, a explicat acesta.
Fostul premier a sugerat că, în lipsa unui sprijin clar din partea Statelor Unite, Uniunea Europeană s-ar putea confrunta cu dificultăți majore în menținerea unui sprijin militar și financiar consistent pentru Ucraina.
