Autoritatea de Supraveghere Financiară a aprobat normele pentru legea care schimbă regulile privind asigurarea locuinţei. Poliţa simplă, emisă de PAID, este iar obligatorie, dar poate fi vândută de orice asigurător.
Toţi proprietarii de locuinţe din România vor fi obligaţi să aibă în buzunar poliţa de asigurare împotriva dezastrelor emisă sub sigla Poolului de Asigurare Împotriva Dezastrelor. Legea se întoarce astfel la forma iniţială, cu singura modificare importantă că toate firmele de asigurare, inclusiv cele care nu sunt membre ale PAID, vor putea vinde poliţa emisă de Pool. Miercuri, Autoritatea de Supraveghere Financiară a votat şi normele de aplicare a legii . Potrivit celor de la ASF, aceste norme vor suferi unele modificări de suprafaţă şi urmează să fie publicate în Monitorul Oficial în termen de aproximativ o săptămână. „Obligaţia constă în cumpărarea unei poliţe PAD emisă de către PAID. Această poliţă poate fi cumpărată în acest moment de la toate societăţile membre PAID sau de la toate societăţile care vor încheia protocoale de colaborare cu PAID“, se mai spune în comunicat. PAID a fost înfiinţată în septembrie 2009, în baza prevederilor Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, ale Legii 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, precum şi ale Legii 31/1990 privind societăţile comerciale. „Cei care doresc asigurarea locuinţei pentru o sumă mai mare (asigurare facultativă) au opţiunea să încheie suplimentar contracte de asigurare pentru acoperirea eventualelor pagube care depăşesc plafonul asigurat obligatoriu. În acest caz, asigurarea obligatorie (poliţa PAD) şi cea facultativă trebuie încheiate separat“, se arată în comunicat. Potrivit ASF, asigurările facultative care includ acoperirea riscurilor de cutremur, alunecări de teren şi inundaţii rămân în vigoare până la expirarea acestora.
„Cei care au încheiate până în acest moment contracte de asigurare care acoperă riscurile sus-menţionate au obligaţia încheierii unei poliţe PAD separate faţă de asigurarea facultativă abia la momentul expirării asigurării facultative. Din acel moment, obligaţia este de cumpărare doar a unei poliţe PAD (de 10 sau 20 de euro), asigurarea pentru ceea ce depăşeşte plafoanele de 10.000 de euro sau 20.000 de euro fiind la alegerea clienţilor (asigurare facultativă)“, se mai spune în comunicat.
Potrivit Legii 260/2008, proprietarii care nu îşi asigură locuinţele vor fi amendaţi de autorităţile locale cu până la 500 lei. De asemenea, proprietarii neasiguraţi şi afectaţi de unul din cele trei riscuri (cutremur, inundaţie, alunecare de teren) nu vor mai primi ajutoare de la autorităţi pentru refacerea gospodăriilor afectate.
Cei mai mari acţionari ai asigurătorului sunt Astra, Groupama şi Gothaer Asigurari (fiecare cu 15%). Generali România are o participaţie de 11 %, iar ABC Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, UNIQA Asigurări şi Grawe România deţin câte 5,5% din acţiuni.
Primele poliţe PAD au fost emise de PAID în iulie 2010. Portofoliul de poliţe al PAID a scăzut constant după ce, la aproximativ un an de la înfiinţarea sa, legea a fost modificată pentru a permite proprietarilor să fie în legalitate şi dacă au doar o poliţă facultativă. Simţind potenţialul, societăţile de asigurare, inclusiv cele membre în PAID, au redus substanţial preţurile poliţelor de locuinţă. În acest fel, poliţa PAD, care acoperă doar trei riscuri de bază nu a mai fost atractivă, iar portofoliul Poolului a scăzut de la peste 900.000 de poliţe în 2010, la sub 317.000 de poliţe la jumătatea acestui an, în condiţiile în care în România sunt aproximativ 8,5 milioane de locuinţe asigurabile şi circa 4 milioane care sunt asigurate facultativ.
Facultative la pachet cu obligatorii
În comunicatul trimis presei, Autotitatea de Supraveghere Financiară a făcut referire doar la două dintre modificările aduse prin noile norme, adică la reintroducerea obligativităţii de a deţine poliţa PAD şi la faptul că şi asigurătorii care nu sunt membri PAID vor putea vinde acest tip de poliţă. Noua lege va mai aduce însă o schimbare esenţială, de care ASF nu a făcut vorbire, pentru că societăţile de asigurare nu sunt pregătite încă din punct de vedere tehnic pentru aceasta, după cum arată unele surse. Astfel, toate asigurările de locuinţă vândute în România vor include şi asigurarea PAD. Poolul de Asigurare Împotriva Dezastrelor va colecta prima aferentă asigurării obligatorii şi îşi va asuma şi riscurile pentru daunele asigurate obligatoriu.
Astfel, din preţul fiecărei poliţe facultative, 20 de euro (în cazul locuinţelor din materiale moderne) sau 10 euro (în cazul locuinţelor din chirpici) vor merge către PAID. În acelaşi timp, Poolul îşi va asuma despăgubiri de până la 20.000, respectiv, 10.000 de euro în cazul în care se concretizează unul dintre cele trei riscuri asigurate obligatoriu, adică cutremur, inundaţii sau alunecări de teren. Astfel, poliţa obligatorie va funcţiona ca un fel de franşiză la poliţa facultativă.
În principiu, schimbarea este bine venită. „Va fi mult mai simplu aşa, inclusiv pentru brokeri. Se va emite o singură poliţă care va conţine cele două componente. Problema este cât va dura până când societăţile de asigurare îşi vor pune la punct sistemele informatice pentru a putea intra efectiv în activitatea de emitere. Cum se întâmplă la noi, la români, toată lumea s-a apucat de schimbări după ce a apărut legea, deşi se ştia despre aceste modificări de acum mai bine de jumătate de an. Totuşi, sper să nu apară un blocaj sau, dacă apare, să nu dureze mai mult de o săptămână-două“, spune Viorel Vasile, şeful celui mai mare broker local, Safety Broker.
Modificările aduc la masa asigurărilor obligatorii doi dintre cei mai mari jucători locali care nu sunt membri PAID. După intrarea în vigoare a normelor, dacă decid să încheie un acord cu PAID, Allianz-Ţiriac şi Omniasig vor putea şi ele să vândă poliţe obligatorii. Allianz deja a încheiat un parteneriat cu PAID.
De ce e nevoie de asigurarea locuinţei
Zona seismică Vrancea face din România una dintre cele mai expuse ţări din Europa în ceea ce priveşte riscurile seismice. Mai mult, inundaţiile din timpul verii au devenit deja un fapt comun. În aceste condiţii, asigurarea locuinţei este un activ necesar.
Potrivit unui studiu realizat la nivelul anului 2010, unul dintre cei mai negri în ceea ce priveşte efectele inundaţiilor, pierderile financiare s-au ridicat la peste 1,5 miliarde de euro. Autoritatea de Supraveghere Financiară vorbeşte chiar despre sume mai mari.
O catastrofă naturală, de tipul unui cutremur devastator sau al unui val de inundaţii cu impact la nivel naţional, ar determina companiile locale de asigurări să achite despăgubiri în valoare de 12,2 miliarde de lei (2,8 mld. euro), aceasta fiind dauna maximă ce ar putea fi plătită în contul poliţelor încheiate împotriva calamităţilor naturale, se arată în raportul anual al Autorităţii de Supraveghere a Asigurărilor (ASF).
Estimarea ASF a fost realizată pe baza datelor furnizate de cele 26 de societăţi care sunt autorizate să subscrie riscuri de catastrofă naturală, valabile la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut.
Totuşi, numai o mică parte din valoarea despăgubirii maxime potenţiale, sub 10%, ar urma să fie suportată de asigurătorii locali, deoarece cea mai mare parte a subscrierilor este transferată către companiile de reasigurare.
Afacerie profitabilă, risc pe măsură
Legea privind asigurarea obligatorie a locuinţei a constituit, în mod incontestabil, un impuls pentru afacerile asigurătorilor, inclusiv pentru cei care nu vând poliţe obligatorii. Acest lucru se vede clar din faptul că poliţele de locuinţă au ajuns, în 2012, pe locul al doilea în ceea ce priveşte sursele de venit ale asigurătorilor. În acelaşi timp este, probabil, şi cea mai profitabilă linie de asigurări, din moment ce doar doi din zece lei încasaţi ca primă anuală au mers, în 2012, către despăgubiri.
Aproape 17% din totalul primelor brute subscrise pe întreaga piaţă au provenit din această linie de afaceri. Poliţele de dezastru sunt extrem de profitabile pentru companii. Astfel, CSA arată că, în 2012, despăgubirile plătite pe zona asigurărilor de incendiu şi calamităţi naturale abia dacă au atins 218 milioane de lei, adică sub 20% din totalul primelor brute subscrise pe această categorie, şi sub 5% din totalul plăţilor făcute de asigurători anul trecut. Problema cu asigurările de dezastru este însă că implică un risc semnificativ, imposibil de controlat de către asigurător, şi la care nicio altă clasă de asigurări nu mai este expusă. E vorba despre posibilitatea apariţiei unui eveniment major, de exemplu un cutremur de magnitudinea celui din 1977.
Date esenţiale despre poliţa obligatorie de locuinţă
Momentan, poate fi emisă doar de acţionarii Poolului de Asigurare Împotriva Dezastrelor, adică ABC Asigurări, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins, UNIQA Asigurări şi Grawe România, plus Astra Asigurări, Gothaer şi Groupama, care deţin câte 15% din acţiuni.
După intrarea în vigoare a noii legii, poliţa obligatorie de asigurare va putea fi achiziţionată şi de la orice altă societate de asigurare care va încheia un protocol cu PAID.
Acoperă doar trei riscuri de calamitate, adică riscul de cutremur, riscul de alunecări de teren şi riscul de inundaţii
Prima de asigurare pentru o locuinţă construită din materiale tratate termic este de 20 de euro, în timp ce despăgubirea maximă pentru respectiva locuinţă se limitează la 20.000 de euro, indiferent de valoarea de piaţă a locuinţei.
Prima de asigurare pentru locuinţele de chirpici este de 10 euro pe an, în timp ce despăgubirea maximă pentru astfel de locuinţe ajunge la 10.000 de euro, indiferent de valoarea de piaţă.
Persoanele care nu deţin o asigurarea obligatorie vor plăti o amendă în valoare de până la 500 de lei.
317 mii de poliţe mai avea PAID în portofoliu la finele lui iunie, faţă de peste 900.000 cât adunase în primele luni de funcţionare
3 mld. euro ar trebui să plătească firmele de asigurare în cazul producerii unui eveniment de genul cutremurului din martie 1977
Cum se întâmplă la noi, toată lumea s-a apucat de schimbări după ce a apărut legea deşi, se ştia despre aceste modificări de jumătate de an.
Viorel Vasile, preşedinte Safety Broker
