O nouă alertă aproape de România, după ce liderul unei regiuni problematice din această zonă a cerut de urgență recunoașterea independenței, explicând faptul că aceasta este singura soluție pentru a rezolva o problemă majoră.
Noi tensiuni în Transnistria, după ce liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a transmis vineri, 29 iulie, că nu există alte variante de rezolvare a conflictului transnistrean decât recunoașterea independenței Transnistriei la nivel internațional.
Alertă aproape de România. Cer de urgență recunoașterea independenței
Informațiile au fost făcute publice cu ocazia unei şedinţe solemne care a celebrat împlinirea a 30 de ani de la înfiinţarea operaţiunii de menţinere a păcii de la Nistru în 1992.
„Ce îngrijorează Transnistria? Pentru ce ne străduim? Independenţa şi recunoaşterea internaţională a republicii moldoveneşti nistrene.
Nu văd alte variante de soluţionare a conflictului, nimeni care înţelege ceva despre acest conflict, care cunoaşte istoria acestui pământ, relaţiile noastre cu Moldova, nu o vede. Este un fapt”, a explicat Krasnoselski, potrivit publicației moldovenești Infotag.
Mai mult, acesta a subliniat că „forţele comune de menţinere a păcii, cu componenta de bază a Federaţiei Ruse, menţin pacea în acest teritoriu”.
Cum a apărut Transistria?
În 1990, moldovenii, majoritari în Moldova, au declarat ca limbă oficială limba română. Într-o parte a Transnistriei, mai ales în orașul Tiraspol în care procentul populației moldovenești este mai scăzut, s-a dezvoltat o mișcare separatistă rusă, care la 2 septembrie 1990 a proclamat Republica Moldovenească Nistreană și, cu sprijinul trupelor rusești, a izbutit în urma confruntării armate din 1992 să preia controlul asupra celei mai mari părți a zonei transnistrene a Republicii Moldova, cât și a unei zone din Basarabia în jurul orașului Tighina.
În războiul din 1992 au murit peste 1.000 de persoane și au fost rănite circa 1.500. După semnarea unui acord, rușii au decis să lase câteva mii de militari în zonă pentru a menține republica separatistă, astfel că guvernul moldovean nu mai are nici o autoritate asupra regiunii transnistrene, în afară de 6 sate din raionul Dubăsari. Deși în 1994 a fost semnat un acord cu Moldova ce prevedea retragerea trupelor rusești din Transnistria, acesta nu a fost ratificat de Duma rusă și nu a fost urmat de nicio retragere.
La 17 septembrie 2006, autoritățile separatiste transnistrene au organizat un referendum privind soarta viitoare a Transnistriei, care a arătat că o majoritate largă sprijină independența față de Moldova și aderarea la Federația Rusă. Rezultatele acestui referendum nu au fost însă recunoscute de comunitatea internațională.
Transnistria este privită la nivel internațional și de guvernul Republicii Moldova ca o regiune autonomă a Moldovei (denumită „Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului” : UATSN), dar în fapt și-a declarat independența (sub numele de „Republica Moldovenească Nistreană”), cu capitala în Tiraspol.
Acest lucru a provocat declanșarea conflictului din Transnistria. Regiunea are o populație majoritar slavă, vorbitoare de limbă rusă.
Republica Moldova a adoptat o lege importantă în 2005
Parlamentul de la Chișinău a adoptat pe 22 iulie 2005 „Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic al localităților din stânga Nistrului”. Proiectul de lege prevăzut în controversatul „Plan Iușcenko” prevede că Transnistria se va constitui într-o-o unitate teritorială autonomă (UTA) specială, în componența Republicii Moldova, statut asemănător cu cel al Găgăuziei.
Organul reprezentativ al Transnistriei va fi Consiliul Suprem, care va adopta legi și acte normative cu caracter local, precum și „Legea fundamentală a Transnistriei”, care nu trebuie să vină în contradicție cu Constituția Republicii Moldova. Puterea judecătorească este exercitată de judecătorii și organele de ordine, care sunt componente ale sistemului de instanțe judecătorești și organe de drept ale Moldovei.
Legea prevede că Transnistria are simboluri proprii, care se aplică alături de simbolurile Republicii Moldova. Limbile oficiale în Transnistria sunt limba „moldovenească”, ucraineană și rusă. Transnistria are de asemenea dreptul să stabilească și să întrețină, în modul prevăzut de legislația Republicii Moldova, relații externe în domeniile economic, tehnico-științific și umanitar.
Conform legii, după îndeplinirea condițiilor privind demilitarizarea și democratizarea regiunii transnistrene, va fi desfășurat procesul de negocieri pentru elaborarea în comun a unei legi organice cu privire la statutul juridic special al Transnistriei, ce va constitui una din ultimele etape majore în reglementarea juridică a diferendului transnistrean.