Banca Angliei: Plata cu bancnotele de 20 și 50 de lire sterline se mai poate efectua până la data de 30 septembrie

Banca Angliei spune că bancnotele vor fi în circulație doar pentru încă 24 de zile.

Apoi, 30 septembrie este ultima zi în care aceste bancnote vor mai avea statut de mijloc legal de plată. De aceea, Banca Angliei încurajează pe oricine care le mai are să le folosească sau să le depună la banca lor sau la un oficiu poștal înainte de sfârșitul lunii septembrie.

În timp ce majoritatea bancnotelor de hârtie de 20 și 50 de lire sterline aflate în circulație au fost înlocuite cu versiuni noi de polimer, există încă bancnote de hârtie de 20 de lire sterline în valoare de peste 6 miliarde de lire sterline, cu economistul Adam Smith și de peste 8 miliarde de lire sterline de hârtie.

Bancnote de 50 de lire sterline cu antreprenorul Matthew Boulton și inginerul James Watt sunt în circulație. Adică peste 300 de milioane de bancnote individuale de 20 de lire sterline și 160 de milioane de bancnote de hârtie de 50 de lire sterline.

Se împlinește un an de când Banca a emis pentru prima dată bancnota de 50 de lire sterline polimerice în care figurează descifratorul de coduri și omul de știință Alan Turing.

Casierul șef al Băncii Angliei, Sarah John, a declarat în iunie: „Schimbarea bancnotelor noastre din hârtie în polimer în ultimii ani a fost o evoluție importantă, deoarece le face mai dificil de contrafăcut și înseamnă că sunt mai durabile.”

BNR, precizări oficiale despre trecerea de la leu la euro

Care este avertismentul oficial pentru toţi românii după ce Bulgaria a anunţat deja conversia la euro?

Adrian Vasilescu, consilierul principal al guvernatorului Mugur Isărescu, a vorbit despre trecerea României la moneda euro. „Recent, Bulgaria a anunțat că amână cu un an trecerea la euro. În acest context, care sunt perspectivele țării noastre, care ar fi un orizont plauzibil de a adopta și noi moneda euro și ce efecte ar avea acest lucru?”, a fost întrebat acesta.

„România a avut inspirația să renunțe la o cursă în care anunța că vom trece la euro în 2012. Pe urmă am zis de 2015, iar apoi 2019, după care s-a renunțat la această cursă cu dată. Ne-am aliniat Flancului Estic, lângă Cehia, Ungaria, Polonia și Bulgaria. Nu mai avem o dată precisă. Bulgarii s-au grăbit și acum stau să mai reflecteze.

Când batem la ușa zonei euro trebuie să avem îndeplinite niște criterii nominale: nu avem deficit bugetar (acum avem), avem o dobândă pe 10 ani destul de bună (acum e cam mare), avem un curs de schimb stabil și avem o datorie publică de sub 60%.

Chiar dacă noi facem destul de mult caz că datoria publică a crescut, că avem probleme și sunt dobânzi mari, spre deosebire de multe alte țări noi avem sub 60%. Am văzut că s-a făcut un mare caz în presă că un sfert din datoria statului este a unor non-rezidenți, companii în special, care se împrumută din afară.

Păi este foarte bine, pentru că nu e datoria statului, nici a firmelor românești și nici a populației. E mare datoria țării, dar un sfert din ea nu este a rezidenților, ci a non-rezidenților”, a spus recent Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.