Nu a fost întotdeauna atât de clar că lipsa numerarului ar putea deveni un risc. Trecerea la tranzacții digitale vine la pachet cu numeroase avantaje, inclusiv tipul de transparență care face spălarea banilor sau evaziunea fiscală mult mai greu de realizat. Suedia este țara care a decis să facă pasul următor.
Pentru mulți tineri suedezi, o bancnotă este o relicvă. Băncile din Suedia estimează că 79% din plățile efectuate cu cardul de către clienții lor sunt acum fără contact, în creștere față de 63%, cât era înainte de pandemie.
Între timp, în China, locul de naștere al banilor hârtie, Alipay și WeChat Pay au preluat complet piața plăților: este la fel de ușor ca să arăți un cod QR pe ecranul mobil, în aceeași aplicație pe care o folosești pentru a vorbi cu familia sau pentru a face cumpărături online. Mai poate concura o bancnotă cu aceste aplicații? Este întrebarea la care încearcă să răspundă Equaltimes.
Un vis devenit realitate
Banca Centrală Europeană analizează acum crearea unui euro digital, deși ar „contrabalansa” numerarul, mai degrabă decât să-l înlocuiască. „Un euro digital ar oferi o alegere suplimentară cu privire la modul de plată și ar simplifica acest lucru, contribuind la accesibilitate. și incluziunea”, spune instituția.
Pentru toate guvernele din lume ideea de a avea o evidență a tuturor tranzacțiilor cetățenilor lor este un vis devenit realitate. Pentru guvernele autoritare, a ști, in timp real, ce fac cetățenii lor cu banii, ar însemna un tsunami de date și potențialul de a vâna plăți sau tranzacții „nedorite”.
Chiar și pentru statele liberale, care se bazează pe întreprinderile private și protejează confidențialitatea fiecărei operațiuni, înregistrarea tranzacțiilor ar contribui la prevenirea evaziunii fiscale.
Se poate spune însă că o astfel de schimbare ar facilita cu adevărat incluziunea financiară a celor mai defavorizați? Există argumente pro, dar există și riscuri clare ale unei astfel de schimbări.
Ideea de a folosi banii digitali este destul de plauzibilă. Dacă există un instrument financiar care s-a răspândit rapid în lume, acestea sunt cardurile. Conform sondajului OCDE din 2020, 70% dintre oamenii din mai unele țări dezvoltate aveau o formă de card.
Campania ”Sunt bătrân, nu idiot” a arătat realitatea
Această cifră indică totuși o realitate incontestabilă: există un număr mare de persoane care nu doresc sau nu pot să acceseze aceste sisteme, chiar și în țările dezvoltate, unde marea majoritate a populației are acces la internet și un cont bancar.
După cum s-a văzut recent în Spania, campania unui pensionar intitulată ”Sunt bătrân, nu idiot”, pentru ca personalul băncilor să îi ajute din nou pe vârstnici să efectueze operațiuni curente, precum scoaterea banilor sau plata facturilor, persoanele în vârstă au mari dificultăți în a se adapta la noile mecanisme.
Pe de altă parte, pentru ca o societate fără numerar să aibă cu adevărat succes, plățile digitale ar trebui să fie accesibile și atractive pentru toată lumea.
Eliminarea totală a plăților în numerar ar dăuna economiei
Potrivit unei cercetări publicate de Statista, în 2019, doar 8,3% dintre persoanele de peste 65 de ani din Statele Unite, una dintre cele mai mari puteri tehnologice ale lumii, au folosit serviciile bancare mobile pentru a-și gestiona economiile.
Când politicile guvernamentale din India s-au orientat spre încurajarea unei societăți fără numerar, fermierii nu au mai putut să-și cumpere semințe și alte produse necesare. De aceea, experții susțin că eliminarea totală a plăților în numerar, în astfel de cazuri, ar dăuna economiei, împiedicând oamenii să folosească moneda lor preferată. Un exemplu poate fi și eșecul guvernului venezuelean de a introduce o criptomonedă, petro, pentru a încerca să înlocuiască bolivarul hiper-umflat și să facă inutil dolarul.
Încercările de a implementa mecanisme de sus în jos, cum ar fi banii digitali, care ignoră un procent semnificativ din populația lumii, vor duce doar la sărăcie și excludere. Banii virtuali coexista alături de banii fizici, iar bancnotele nu sunt încă pe cale de dispariție.