Premierul desemnat, Ludovic Orban, are un plan extrem de clar. Politica externă va continua să se caracterizeze prin predictibilitate și îndeplinirea strictă a aranjamentelor asumate. Obiectivul principal al politicii externe a României, enunţat în programul de guvernare al Guvernului Orban, este creşterea influenţei ţării noastre pe plan extern prin consolidarea capacităţii de a proiecta în vecinătate şi dincolo de aceasta valorile democratice ale statului de drept, stabilitate şi de a furniza securitate, în scopul creşterii siguranţei şi prosperităţii cetăţenilor români.

„Politica externă a României va continua să se caracterizeze prin predictibilitate şi prin îndeplinirea strictă şi responsabilă a angajamentelor asumate. În egală măsură, va trebui să fie o politică de consens naţional, condusă pe principii de profesionalism, rigoare, eficienţă, onestitate, stabilitate şi continuitate în promovarea şi apărarea obiectivelor şi intereselor naţionale de politică externă. Politica externă a României se va realiza cu respectarea strictă a dreptului internaţional, ale cărui instrumente vor fi utilizate pentru creşterea eficienţei acţiunii de politică externă a statului. România va continua să fie ferm angajată în susţinerea multilateralismului, precum şi a creării statului de drept la nivel internaţional. Pentru a fi eficientă şi a răspunde adecvat provocărilor actuale ale mediului internaţional, politica externă trebuie corelată în materie de obiective şi priorităţi cu politica de securitate şi apărare”, se arată în documentul menţionat la capitolul de resort.

Programul PNL prevede că Guvernul Orban, va realiza, în principal prin Ministerul Afacerilor Externe, obiectivele de politică externă în strânsă coordonare cu şeful statului şi va menţine o relaţie strânsă cu Comisiile parlamentare de specialitate.

Ca obiectiv imediat, MAE va urmări derularea în condiţii optime a alegerilor prezidenţiale în afara graniţelor şi a alegerilor parlamentare din anul 2020.

În document se menţionează că politica externă a României va fi îndreptată cu prioritate către întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, precum şi creşterea rolului, efortului şi profilului României în Uniunea Europeană şi respectiv în NATO.

„În cadrul Uniunii Europene, România va acţiona ca un stat profund dedicat consolidării proiectului european, care trebuie să aducă o Uniune mai puternică, mai coezivă, mai aproape de cetăţenii europeni, capabilă să le asigure securitatea şi prosperitatea, fiind urmărită creşterea profilului şi influenţei statului român în UE, mai ales în contextul post-Brexit”, prevede Programul de guvernare.

Printre măsurile necesare prevăzute de PNL se numără: fructificarea beneficiilor rezultate pentru România din exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019, punerea în valoare a rezultatelor Summit-ului de la Sibiu din 9 mai 2019 şi implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019-2024, continuarea demersurilor pentru aderarea la Spaţiul Schengen, la Zona Euro şi pentru finalizarea MCV, pe baza unor progrese reale în ce priveşte independenţa şi eficienţa sistemului judiciar românesc.

Alte măsuri vizează continuarea demersurilor pentru adoptarea şi implementarea la nivelul Uniunii a unei politici sustenabile în domeniul gestionării migraţiei, susţinerea în continuare a politicii de extindere, sprijinirea eficientizării Parteneriatului Estic, continuarea implicării active în negocierea noului cadru financiar multianual, cu asigurarea unor alocări corespunzătoare pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, sprijinirea rolului de lider al UE în domeniul combaterii schimbărilor climatice şi promovarea unei prezenţe româneşti consolidate în instituţiile europene.

În cadrul NATO, se va acţiona pentru creşterea pe mai departe a relevanţei României în organizaţie şi pentru ca Alianţa să rămână cea mai puternică şi eficientă organizaţie de apărare colectivă din istorie, prin consolidarea sa în continuare, inclusiv prin finalizarea procesului de adaptare a NATO la mediul schimbat de securitate, în ce priveşte riscurile, ameninţările şi provocările dinspre Est şi dinspre Sud, se menţionează în document.

O altă prioritate va fi dezvoltarea şi aprofundarea în continuare a parteneriatelor şi relaţiilor bilaterale europene cu caracter strategic ale României, atât a celor care contribuie la alăturarea României la nucleul Uniunii Europene consolidate, cât şi a celor cu valenţe de valoare adăugată pentru atingerea obiectivului de asigurarea a securităţii şi prosperităţii României, cu alte state din Europa sau din Asia.

Programul PNL mai evidenţiază că se va acţiona pentru dezvoltarea şi aprofundarea relaţiei strategice cu Germania, a parteneriatului strategic cu Franţa, consolidarea în continuare a parteneriatului strategic cu Polonia, a parteneriatului strategic consolidat cu Italia, a parteneriatului strategic cu Spania. Se va acţiona pentru a aduce la zi şi aprofunda, în contextul post-Brexit, parteneriatul strategic cu Regatul Unit. Se va acorda atenţie parteneriatului strategic cu Turcia.

„De asemenea, se va acţiona pentru ridicarea la nivel de parteneriat strategic relaţia cu Georgia şi se va continua parteneriatul strategic cu Azerbaidjan. Se vor continua eforturile pentru finalizarea negocierilor privind ridicarea la nivel de parteneriat strategic a relaţiei cu Japonia şi se va continua parteneriatul strategic cu Republica Coreea. Se va continua aprofundarea relaţiei strategice cu Israel (inclusiv pe baza relaţiei speciale cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română), precum şi relaţiile tradiţionale cu statele arabe din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, precum şi din regiunea Golfului, inclusiv pe dimensiunea comercială şi investiţională. România va menţine poziţia sa tradiţională privind finalizarea Procesului de Pace din Orientul Mijlociu, inclusiv cu privire la statutul Ierusalimului”, se mai arată în capitolul aferent afacerilor externe din programul de guvernare al PNL.

În ceea ce priveşte vecinătatea imediată, prioritatea permanentă a României va continua „să o reprezinte dezvoltarea şi adâncirea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, pe baza comunităţii unice de limbă, identitate, istorie, cultură. Referitor la ceilalţi vecini direcţi ai României, se va urmări optimizarea acestor relaţii, în funcţie de particularităţile fiecăreia”.

Potrivit programului de guvernare, România va continua, în relaţia cu Ucraina, sprijinirea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a aspiraţiilor sale europene şi va acţiona pentru soluţionarea problemelor aflate încă pe agendă, inclusiv şi mai ales cu privire la asigurarea protecţiei conform standardelor europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române.

În ce priveşte China, vor fi continuate eforturile de punere în valoare a parteneriatului amplu şi de cooperare bilateral, care a ajuns în 2019 la a 15-a aniversare, cu respectarea intereselor economice şi strategice ale României şi în linie cu Comunicarea Comună a Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi de Securitate din 2019.

Printre măsurile referitoare la diaspora românească, PNL îşi propune unificarea instituţională a politicilor referitoare la românii de pretutindeni, prin înglobarea în cadrul Departamentului pentru românii de pretutindeni (DRP) a tuturor organismelor care au impact asupra comunităţilor românilor de pretutindeni (Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, Institutul Limbii Române etc.), precum şi crearea unui Comitet Interinstituţional pentru Românii de Pretutindeni.