Banca Centrală a Suediei – Riksbank a anunţat miercuri că a început să testeze o monedă digitală denumită e-krona, ceea ce duce această ţară cu un pas mai aproape de crearea primei monede digitale emise de o bancă centrală.
Suedia este deja ţara cu cea mai mică dependenţă de numerar din lume, ceea ce îi permite să fie un adevărat test al hârtiei de turnesol când vine vorba de modul în care pot reacţiona băncile centrale la faptul că oamenii utilizează din ce în ce mai puţin banii tipăriţi.
Test-pilot
Riksbank a subliniat că nu a luat încă o decizie definitivă cu privire la emiterea unei monede digitale e-krona adăugând că testul pilot, care este derulat în colaborare cu firma de consultanţă Accenture, va simula utilizarea e-krona „într-un mediu de testare izolat”.
Testul pilot se va derula până în luna februarie 2021 şi va utiliza tehnologia block-chain, a adăugat Riksbank.
„Scopul proiectului este acela de a arăta cum ar putea fi utilizată e-krona de către publicul larg”, a informat Riksbank într-un comunicat de presă, potrivit dcbusiness.ro, care preia presa internațională.
În luna ianuarie a acestui an, şase din cele mai mari bănci centrale ale lumii (printre care şi Banca Centrală a Suediei) au căzut de acord să facă schimb de cunoştinţe şi expertiză cu privire la posibilitatea emiterii propriilor monede digitale.
Monede digitale versus criptomonede
Monedele digitale emise de băncile centrale sunt bani tradiţionali dar în format digital, emişi şi controlaţi de banca centrală a unei ţări.
În contrast, criptomonedele (precum bitcoin) sunt produse în urma unor procedee matematice complexe şi sunt controlate de comunităţi online fără legături între ele, în locul unui organism centralizat.
Scăderea gradului de utilizare a numerarului şi competiţia oferită de monedele alternative, precum proiectul reţelei sociale Facebook de a introduce o nouă criptomonedă, denumită Libra, a determinat băncile centrale din întreaga lume să analizeze posibilitatea de a emite propriile lor monede digitale.
Datele publicate de Riksbank arată că în anul 2018 dor 1% din Produsul Intern Brut al Suediei exista sub formă de bancnote, comparativ cu 11% în zona euro, 8% în SUA şi 4% în Marea Britanie.
