Guvernul bulgar prognozează o creștere economică de 3,5% în acest an și o inflație de 2,5%. „Rata inflației este oficial peste 2%”. Totodată, profesorul a adăugat că „prognozele indică faptul că economia are potențial de schimbare, dar țara se îndreaptă către un deficit bugetar semnificativ, care ne va împiedica în următorii ani, cel puțin până 2025, să aderăm la zona euro”, a explicat profesorul Durankev, care a comentat că zona euro are avantaje incontestabile, inclusiv un sprijin mai puternic în cazul unor crize precum pandemia, anunță EU REPORTER. 

Pe de altă parte, Croația se descurcă mult mai bine. Croația este pe cale să adopte euro până în 2023, atâta timp cât îndeplinește criteriile stabilite de Comisia Europeană, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene. „Euro va fi un mare avantaj pentru Croația, așa cum este acum pentru Europa. Aceste evoluții trebuie să fie monitorizate și gestionate cu atenție”, a spus oficialul european.

Dombrovskis a avertizat Croația că ar trebui să fie precaută cu privire la efectele pandemiei asupra economiei, în special la nivelul scăzut de vaccinare, care ar putea determina autoritățile să adopte noi restricții, deși ritmul de redresare a economiei croate este bun.

Croația va putea introduce moneda euro numai după ce toate criteriile de convergență vor fi îndeplinite. Dacă vor fi reunite în 2022, Consiliul UE va decide dacă statul va adera la euro la 1 ianuarie 2023, a declarat vicepreședintele executiv al Comisiei Europene.

Guvernatorul Băncii Centrale a Croației, Boris Vujcic, a mai spus recent că Zagrebul ar putea îndeplini toate criteriile pentru aderarea la zona euro mai devreme decât se aștepta. Suspendarea temporară a limitei deficitului pentru statele membre UE din cauza pandemiei de coronavirus ar trebui să ajute Croația să îndeplinească, mai devreme decât se aștepta, o condiție cheie pentru a deveni membru al zonei euro, a spus Boris Vujcic.

Croația, o țară care se bazează pe turism mult mai mult decât orice alt stat membru al UE, a fost afectată de restricțiile de călătorie introduse în urma pandemiei de coronavirus. „Avem o situație în acest an în care Comisia Europeană a suspendat procedurile de deficit excesiv pentru toate statele membre. În acest context, trebuie să ne gândim la data aderării Croației la zona euro”, a declarat Boris Vujcic la o reuniune a guvernatorilor băncilor centrale. Țările candidate la aderarea la zona euro trebuie să dovedească soliditatea finanțelor publice, o inflație ținută sub control și un curs de schimb stabil, înainte de a putea trece la moneda unică.

Procente în favoarea monedei euro și gradul de pregătire în regiune

Românii sunt în fruntea topului celor care favorizează moneda euro, 75% dintre ei dorind trecerea la euro, față de 63% anul trecut.

Potrivit Eurobarometrului Flash, românii sunt urmați de alte națiuni din estul și centrul Europei, 69% dintre maghiari, 61% dintre croați și 54% dintre bulgari fiind în favoarea monedei unice.

Sondajul a fost realizat în cele șapte state membre care nu au adoptat moneda unică: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia.

„În cele șapte țări, 57% sunt în favoarea introducerii monedei euro, în timp ce 40% sunt împotrivă. Există o mare variație la nivel de țară: trei sferturi sunt în favoarea introducerii euro în România, dar în Cehia și Suedia, majoritatea respondenților sunt împotriva introducerii monedei euro”, subliniază sondajul.

În toate țările, cu excepția Republicii Cehe, s-a înregistrat o creștere a proporției celor care sunt în favoarea introducerii monedei euro comparativ cu 2020.

Cu toate acestea, majoritatea respondenților din fiecare țară cred că introducerea monedei euro va crește prețurile și sunt îngrijorați de stabilirea abuzivă a prețurilor în timpul tranziției.

Deși românii conduc în privința favorabilității față de euro, ei sunt, de asemenea, foarte conștienți de lipsa lor de pregătire fiscală, 69% din populație spunând că țara nu este pregătită să adere la zona euro.

Pentru a deveni parte a zonei euro, o țară trebuie să îndeplinească un set de criterii, iar România nu mai îndeplinește cerințele, conform raportului de anul trecut al Comisiei Europene privind convergența.

România a oscilat înainte și înapoi în diferite faze ale procesului de aderare, în ultimii 14 ani de când a devenit parte a UE, conturând planuri și stabilind numeroase termene pentru aderarea la zona euro. Țara rămâne în urmă în ceea ce privește pregătirea de a adopta moneda unică. România a stabilit anterior 2024 ca termen limită pentru a adera la zona euro, dar șansele sunt mici ca acest lucru să se întâmple.

Bulgaria și Croația au fost admise în Mecanismul cursului de schimb (ERM II), primul pas în aderarea la euro, deși Bulgaria acum înregistrează un regres.

Suedia rămâne una dintre cele mai pregătite țări pentru tranziția la euro. Cu toate acestea, aderarea la mecanismul cursului de schimb necesită aprobarea publică. La 14 septembrie 2003, 56% dintre suedezi au votat împotriva adoptării euro, în cadrul unui referendum, partidele politice angajându-se să respecte rezultatul referendumului.

Toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei, care au negociat excepții de la prevederi, sunt obligate să adopte euro ca monedă unică odată ce îndeplinesc criteriile.