Moneda euro în România. Ce arată prognozele privind adoptarea monedei unice
Potrivit unui sondaj realizat de Asociația CFA România, analiștii financiar-bancari din țară estimează că România va adopta moneda euro în anul 2035, ceea ce înseamnă că țara ar mai avea aproximativ 11 ani până la aderarea la zona euro.
Aceste estimări variază însă semnificativ, cu valori anticipate într-un interval cuprins între 5 și 20 de ani. În cadrul sondajului, unii analiști au fost chiar de părere că România nu va adera niciodată la zona euro, deși această opinie nu a fost inclusă în calculul mediei.
Istoricul și angajamentele României față de zona euro
România, ca stat membru al Uniunii Europene, are obligația de a adopta moneda euro conform criteriilor de convergență stabilite de Tratatul de la Maastricht.
În 2019, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat că România ar trebui să adopte euro în timpul mandatului actual al Consiliului de Administrație al BNR, însă acest proces este unul politic, nu doar economic, și necesită acordul tuturor partidelor politice, al sindicatelor și al guvernului.
În discursul său din 2019, Isărescu a subliniat că trecerea la euro trebuie să fie făcută cu o pregătire adecvată pentru a evita dezechilibre macroeconomice. El a avertizat asupra pericolelor aderării nepregătite, oferind exemplul Greciei, care a intrat în zona euro cu dezechilibre economice majore și a fost nevoită ulterior să adopte măsuri de austeritate extrem de dure.
Provocările actuale: Deficitul bugetar și convergența economică
Un obstacol major în calea adoptării euro de către România este deficitul bugetar. Potrivit economistului-șef al BNR, Valentin Lazea, România nu va atinge criteriul de deficit bugetar de 3% din PIB până în 2027, așa cum cere Tratatul de la Maastricht.
În anii 2010-2012, România a îndeplinit toate criteriile de la Maastricht, în mare parte datorită ajustărilor fiscale și salariale. Cu toate acestea, presiunile politice și cererile publicului au dus la relaxarea politicilor fiscale, creând dificultăți în menținerea unui deficit bugetar controlat.
„În anii 2010-2012 economia funcționa, era echilibrată, dar publicul era nemulțumit. De ce? Pentru că nu putea să trăiască pe datorie, nu putea să trăiască pe deficit….
Și atunci a venit această solicitare din partea publicului, pe care politicienii au acomodat-o imediat, de a da drumul la baierele pungii de a crește deficitele, astfel încât acum degeaba am vrea noi să discutăm, pentru că până în 2027 noi nu vom ajunge cu criteriul de deficit bugetar la nivelul de 3% din PIB, cât cere Tratatul de la Maastricht. Dacă s-ar fi vrut, atunci s-ar fi putut!”, a spus Lazea, potrivit hotnews.ro.
Lazea a subliniat că, deși România are o derogare care îi permite să întârzie adoptarea euro, la un moment dat va trebui să adopte moneda unică, conform obligațiilor sale ca stat membru al UE. El a comparat situația României cu cea a Suediei, care deși îndeplinește criteriile de aderare la zona monedei unice, a decis să amâne adoptarea monedei unice.
Criteriile de convergență și perspectivele pentru viitor
România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență stabilite de UE pentru a putea adopta moneda euro. Aceste criterii includ:
- Stabilitatea prețurilor, cu o rată a inflației apropiată de cea a țărilor din zona euro.
- Deficitul bugetar, care trebuie să fie sub 3% din PIB.
- Datoria publică, care trebuie să fie sub 60% din PIB.
- Stabilitatea cursului de schimb și ratele dobânzii pe termen lung apropiate de cele din zona euro.
În prezent, România are dificultăți majore în ceea ce privește deficitul bugetar și datoria publică, care au crescut semnificativ în ultimii ani. De asemenea, inflația și volatilitatea cursului de schimb reprezintă alte provocări majore.
O altă problemă ridicată de Lazea este legată de cultura respectării regulilor în România. El a comparat situația României cu cea a Greciei, subliniind că adoptarea monedei euro implică respectarea strictă a regulilor economice și fiscale impuse de UE.
„Grecii au fost exact ca românii, oameni care nu respectă regulile, oameni care trăiesc pe datorie ș.a.m.d. Asta până când s-au uitat în prăpastie și au văzut fundul prăpastiei!
Da, au încercat toate trucurile posibile ca să aibă moneda euro: și dezechilibre, adică laxitate bugetară…Până când li s-a spus de către Uniunea Europeană: aveți de ales sau rămâneți în zona euro, și strângeți cureaua (iar noi, UE vă ajutăm în acest proces), sau ieșiți din zona euro și trăiți cum vreți voi, dar fără niciun fel de ajutor.
Și atunci grecul de rând, cel care nu vrea să respecte reguli ș.a.m.d. s-a uitat în prăpastie, și a zis că parcă tot ar fi mai bine să mă ajute UE”, a mai spus oficialul BNR.
