Croația este stat membru al Uniunii Europene din anul 2013, iar începând cu 1 ianuarie 2023, acesta va deveni al 20-lea membru din zona euro din Uniunea Europeană. În acest context, legislativul de la Zagreb a adoptat primul buget în euro.
Croația, țara care va intra în zona euro începând cu 1 ianuarie 2023, a adoptat, marți, 29 noiembrie, primul său buget în euro, acesta vizând un deficit general de 2,3% din produsul intern brut (PIB), în baza proiecției de creștere economică de 0,7% pentru anul 2023, a relatat agenția de presă Reuters.
Introducerea monedei euro va consolida economia croată
Bugetul euro a fost adoptat cu 77 de voturi pentru și 50 împotrivă în parlamentul croat cu 151 de locuri. „Acesta este primul buget al Croației denominat în euro.”, a afirmat ministrul de finanțe Marko Primorac în timp ce prezenta planurile bugetare.
„Introducerea monedei euro va consolida economia noastră, va fi o ancoră de stabilitate, ne va face mai rezistenți și mai protejați de șocurile și crizele externe și va contribui la îmbunătățirea climatului investițional.”, a declarat Marko Primorac în fața deputaților.
În luna iulie, miniștrii de finanțe din statele membre Uniunii Europene au aprobat în mod oficial ca Croația, stat membru al UE din 2013, să devină al 20-lea membru al monedei comune euro începând cu 1 ianuarie 2023, stabilind rata de conversie pentru intrare la un euro pentru 7,53450 kuna croată.
Veniturile totale ale bugetului sunt prognozate la 24,9 miliarde de euro
Premierul Andrej Plenkovic al Croației a declarat că bugetul propus urmărește să amortizeze efectele crizei economice declanșate de invazia rusă împotriva Ucrainei, să mențină creșterea economică și să păstreze stabilitatea socială. Așadar, veniturile totale ale bugetului sunt prognozate la 24,9 miliarde de euro. Veniturile se află în creștere cu 9% față de anul acesta, iar acestea sunt alimentate în principal de impozitele directe și indirecte proiectate la 13,3 miliarde de euro.
În mod analog, cheltuielile sunt stabilite la 26,7 miliarde de euro, acestea fiind în creștere cu 2,1 miliarde de euro față de anul acesta, din cauza creșterii programelor guvernamentale sociale și de dezvoltare. Creșterea economică în valoare de 5,7 puncte procentuale așteptată în acest an este prognozată să se reducă la 0,7% anul viitor. În același timp, datoria publică este vizată să fie redusă la 67,9% din PIB de la 70,2% în acest an. În ceea ce privesc estimările vizavi de inflație, care se află la 10,4% în acest an, este văzută să scadă la 5,7% în 2023.