Schimbările din România după intrarea completă în Schengen
Intrarea României în Schengen terestru nu înseamnă doar o simplificare a proceselor de trecere a frontierei pentru turiști și călători.
Pentru cetățeanul român obișnuit, fără legături cu transporturile internaționale sau activități de comerț exterior, aceasta aduce schimbări semnificative în modul în care autoritățile de securitate vor funcționa în interiorul țării și la granițele sale.
Conform declarațiilor recente ale oficialilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), începând cu 2025, România va experimenta o transformare majoră în ceea ce privește structurile de poliție și controalele de frontieră.
Dispariția Poliției de Frontieră
Unul dintre cele mai importante aspecte ale integrării României în Schengen este faptul că poliția de frontieră va dispărea ca entitate distinctă. Conform afirmațiilor chestorului Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI, începând cu 1 ianuarie 2025, Poliția de Frontieră va acționa în interiorul țării și în echipe mixte cu omologii din țările vecine, precum Ungaria și Bulgaria. Astfel, punctele de frontieră nu vor mai fi locuri de control, ci doar zone de trecere, iar polițiștii nu vor mai fi dislocați la graniță.
Această schimbare are implicații importante, nu doar pentru tranzitul rutier, ci și pentru cum va funcționa securitatea națională. Polițiștii români vor lucra mai strâns cu omologii lor din alte state Schengen, iar controalele vor fi realizate într-un mod mai integrat și mai fluid, fără a impune o barieră fizică între țări.
Actele necesare pentru controalele în interiorul țării
O întrebare importantă care se pune este ce documente vor fi necesare pentru identificarea persoanelor aflate în interiorul țării.
Chestorul Despescu a afirmat că, în afacerea schimbului de informații transfrontaliere, pașaportul, cartea de identitate sau permisul de conducere pot fi utilizate pentru legitimarea persoanelor, atât în țară, cât și în afacerea cu alte state din Schengen.
Astfel, cetățenii vor putea fi legitimați, chiar și în absența unui act de identitate, cu condiția să dețină unul dintre aceste documente.
”Se aplică și astăzi. Într-adevăr, pașaportul este un act de călătorie, așa cum este prevăzut în lege, nu este un act de identitate” a confirmat secretarul de stat din MAI.
Însă, analistul politic Bogdan Chirieac a ridicat o problemă importantă privind utilizarea pașaportului ca act de identitate în România.
În contextul în care românii din diaspora pot vota folosind pașaportul, analistul politic întreabă de ce acest document nu poate fi folosit și pentru identificarea internă a cetățenilor din țară.
El subliniază faptul că, în multe țări, pașaportul este recunoscut ca act de identitate.
Se schimbă buletinele
”Legislația poate fi îmbunătățită” a precizat chestorul Despescu pentru dcnews.ro.
Acesta a mai vorbit și despre cartea electronică de identitate, care ar urma să ajungă la toți românii până-n 2031: ”Va fi un singur card cu toate datele”, inclusiv cele medicale sau semnătura electronică.
