Codul Rutier se schimbă în România, anunță un fost ministru important. Acesta reamintește faptul că țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește accidentele rutiere mortale.
Se schimbă Codul Rutier. Anunțul cumplit venit chiar acum în România
Codul Rutier se schimbă, anunță fostul ministru Cristian Ghinea, care adaugă că România conduce topul țărilor din Uniunea Europeană care au un nivel ridicat de accidente rutiere mortale.
Fostul ministru anunță că Parlamentul va adopta o variantă a Codului Rutier, amintind că Executivul a propus, la începutul acestui an, prin OUG, ”închiderea unor șmecherii prin care vitezomanii nu rămâneau niciodată fără carnet”.
”Azi pe șoselele României vor muri cel puțin 3 oameni. Asta e realitatea cruntă. Cel mai probabil din cauza vitezei excesive sau din cauza infrastructurii rutiere.
În vreme ce România continuă să conducă detașat în Uniunea Europeană la numărul de morți și răniți grav în accidente rutiere, Parlamentul e pe cale să adopte o variantă ciuntită a Codului Rutier.
Guvernul a propus prin Ordonanță la începutul anului închiderea unor șmecherii prin care vitezomanii nu rămâneau niciodată fară carnet. Dar în Parlament e consens PSD PNL să schimbe. Adică chiar Ministerul de Interne propune niște schimbări de bun simț și parlamentarii coaliției votează să le scoată”, arată Cristian Ghinea.
USR a formulat propria Strategie de siguranță rutieră
Fostul ministru informează că Uniunea Salvați România (USR) a formulat propria Strategie de siguranță rutieră prin care numărul deceselor în urma accidentelor rutiere poate fi redus.
”Am obținut 3 miliarde euro pentru autostrăzi în PNRR (record pe un singur proiect A7) cu promisiunea că vom face ceva să schimbăm tragedia de pe șosele.
În felul acesta România riscă să nu bifeze un jalon important din PNRR – Strategia de siguranță rutieră, unde își asumase introducerea unui sistem real de descurajare a condusului agresiv în Codul Rutier.
USR a formulat propria Strategie de siguranță rutieră, o altă viziune privind felul în care putem reduce numărul de morți pe șosele”, arată Cristian Ghinea.
Cătălin Drulă și Lucian Bode, schimb dur de replici pe marginea acestui subiect
În timp ce ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, susținea o declarație pe holurile Camerei Deputaților, fostul ministru al Transporturilor, actual președinte interimar al USR, Cătălin Drulă, l-a întrebat pe acesta dacă legea va trece sau nu.
Ministrul Lucian Bode i-a răspuns că nu susține aceste modificări și că afirmațiile pe care le face sunt nejustificate.
Cătălin Drulă: ”Să le spuneţi, ca lider PNL, că nu trece legea asta, Trece sau nu trece?”
Lucian Bode: ”Niciodată nu m-ai auzit pe mine că susţin acest modificări. Faci afirmaţii nejustificate, că ministrul de interne susţine aceste modificări, nejustificat. Binenţeles că nu susţin aceste modificări (…) Am condus împreună această comisie, niciodată nu am pus şedinţa în acelaşi timp cu alte trei sau patru comisii”
Cătălin Drulă: ”Ştiţi ce au spus colegii dumneavoastră, că nu îi interesează (…) Eu v-am trimis invitație în comisie”
Lucian Bode: ”După ce Guvernul vine cu o analiză în trei, patru luni de zile, propune Ordonanţa nr 1, v-aţi trezit că spuneţi că sunteţi şi voi de acord cu ea. Sunteţi într-o mare eroare. Ordonanţa de Urgenţă produce efecte. Ştii care sunt efectele?”
USR consideră că Strategia elaborată de MTI este un document formal
Potrivit Strategiei de siguranță rutieră a USR, ”Strategia elaborată de
MTI pare a fi mai degrabă un document formal, menit doar să bifeze obligația Guvernului de a adopta o strategie în domeniul siguranței rutiere în intervalul prevăzut de PNRR, există o fereastră de oportunitate pentru a încerca punerea în discuție la nivel național a unei strategii cu măsuri reale, inteligente, menite să reducă substanțial numărul de victime și să crească siguranța infrastructurii”.
Așadar, Departamentul de Politici Publice al USR dorește să adauge următoarele elemente:
Legislație rutieră
- Strategie distinctă a MAI/Politiei Române/Poliției
Rutiere în vederea identificării, monitorizării, descurajării și sancționării comportamentelor din trafic care stau la baza accidentelor rutiere grave, atât în rândul șoferilor (pe categorii de automobile/motociclete/mope de/biciclete), cât și în rândul
pietonilor. Singurul focus al Poliției Rutiere este în practică depășirea vitezei regulamentare. Prin această strategie, Poliția
Rutieră trebuie să își asume la rândul său ținte clare de reducere a numărului de victime - Reflectarea acestor cauze în legislația rutieră, prin adaugarea de contravenții și infracțiuni care să reducă în trafic comportamentele care duc la accidente cu morți și răniți grav. Coerență în adoptarea de politici publice în domeniu, pentru a evita situații precum cea recentă în care OG1/2022 a Guvernului, care introducea astfel de contravenții și infracțiuni în Codul Rutier, este în curs de ”neutralizare” de către coaliția
de guvernare în timpul procesului legislative (PL-x 163/2002). Măsurile preconizate de Guvern nici măcar nu au fost susținute
politic în Parliament la nivel de ministru sau secretar de stat.
Infrastructură rutieră
- Introducerea unor echipamente inteligente de monitorizare a conformării la legislația rutieră. Putem propune nu doar radare, ci ansambluri de radare care calculează viteza medie de deplasare între două puncte de pe drum.În practică, majoritatea punctelor fixe sau mobile de radar clasic sunt semnalizate prin aplicații larg răspândite (ex. Waze), ceea ce le reduce semnificativ eficiența. Șoferii se vor conforma doar în zona în care este semnalizat radarul, uneori reducând viteza brusc și foarte mult, ceea ce reprezintă un alt factor de risc pentru siguranța rutieră.Radarele care calculează viteza medie sunt imune la acest tip de semnalizare.
- Introducerea unor timpi maximi în care administratorii drumurilor (CNAIR, UAT-uri) trebuie să intervină pentru remedierea unor deficiențe care afectează gradul de siguranță al unui sector de drum.
- Măsuri pentru limitarea intervalelor de timp în care se intervine în infrastructura rutieră pentru corectarea unor deficiențe care afectează siguranța traficului (denivelări, surpări, deteriorări ale elementelor pasive de siguranță).
În practică, administratorul drumului preferă să monteze semne de circulație care introduc cu anii restricții de viteză pe anumite segmente de drum deteriorate, ca unică măsură până cand lucrările necesare sunt introduse în planurile de investiții și efectuate în teren.
Măsura vizează și deținătorii de utilități (gaz, apă, energie electrică sau termică, telecom) care intervin în mediul urban și ale căror lucrări trenează adesea nejustificat de mult, afectând capacitatea de transport și gradul de siguranță al unor segmente critice de infrastructură.