Părintele care nu a solicitat concediu pentru creșterea copilului va primi obligatoriu cel puțin două luni din concediul total

​Guvernul de la București vrea să extindă perioada de concediu pentru creșterea copiilor în cazul părintelui care nu a solicitat inițial acest drept, fie că vorba despre mamă sau despre tată. Schimbările au fost propuse în circumstanțele în care legea din țara noastră trebuie să fie conformă cu prevederile Directivei (UE) 2019/1158 privind echilibrul dintre viața profesională și viață privată a părinților și a îngrijitorilor.

În prezent, dacă ambii părinți îndeplinesc condițiile de acordare a concediului pentru creștere copilului, cel puţin o lună din perioada totală a concediului este alocată uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept, fie că este vorba despre mamă sau despre tata. În curând, însă, perioada de creștere a copiilor va fi majorată de la cel puțin o lună la cel puțin două luni din perioada totală a concediului pentru creșterea copilului.

Pe scurt, dacă mama optează pentru concediul de creștere al copiilor și tatăl va putea beneficia de acest concediu pentru o perioadă de cel puțin două luni. La fel, dacă tatăl optează pentru concediul de creștere al copilului, atunci mama va putea beneficia de cel puțin două luni din perioada totală a concediului pentru creșterea copilului.

„Art. 11 – (1) Dreptul la concediul pentru creșterea copilului stabilit potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) se acordă pe bază netransferabilă părinților, precum și persoanelor aflate în situaţiile prevăzute la art. 8 alin. (2), în situaţia în care ambele persoane din familia respectivă îndeplinesc condiţiile de acordare a acestuia, după cum urmează:

a) cel puţin 2 luni din perioada totală a concediului de creştere a copilului sunt alocate uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;

b) în situaţia în care persoana prevăzută la lit. a) nu solicită dreptul la concediul care îi revine, celălalt părinte nu poate beneficia de dreptul la concediu în locul acesteia”, se precizează în proiectul de OUG.

Despre concediul de îngrijitor

Vă amintim că, recent, o nouă normă legislativă a fost introdusă în Codul Muncii. Ea presupune că angajatorul are obligația acordării concediului de îngrijitor salariatului în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuiește în aceeași gospodărie cu salariatul şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin că urmare a unei probleme medicale grave, cu o durată de 5 zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului.

Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil se poate stabili pentru concediul de îngrijitor o durată mai mare decât cea prevăzută mai sus. Perioada prevăzută nu se include în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate.

Prin derogare de la prevederile art. 224 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asiguraţi, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei. Perioada concediului de îngrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizaţie de şomaj şi indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Problemele medicale grave, precum şi condiţiile pentru acordarea concediului de îngrijitor se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului sănătăţii.