Luni, 23 august, s-a deschis Summitul de lansare a Platformei Internaţionale Crimeea, la care participă reprezentanţi din 46 de ţări.

“Trebuie să începem să scriem o nouă pagină în istoria Ucrainei şi în istoria Crimeei ucrainene”

În deschidere, Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, a declarat că a început “numărătoarea inversă pentru dezocuparea” peninsulei Crimeea anexate de Rusia.

“Anunţăm astăzi începerea numărătorii inverse pentru ziua în care Crimeea va fi dezocupată. (…) Trebuie să începem să scriem o nouă pagină în istoria Ucrainei şi în istoria Crimeei ucrainene”, a declarat Zelenski.

Moscova a descris acest summit drept “antirusesc”, transmit agenţiile AFP, DPA şi EFE.

Kievul a dezvoltat o “strategie de dezocupare” a peninsulei, pentru a-şi atinge obiectivul prin metode politice, însă “Ucraina singură nu va putea niciodată să readucă înapoi Crimeea, vom avea nevoie de un sprijin eficient la nivel internaţional” în vederea “eliberării” peninsulei, a admis Volodimir Zelenski. Preşedintele Ucrainei a cerut “consolidarea sancţiunilor” împotriva Rusiei.

Zelenski a mai acuzat Rusia că, după ce a anexat peninsula Crimeea în 2014, a transformat această peninsulă dintr-un loc paşnic de relaxare într-o “bază militară” şi că în Crimeea sunt încarceraţi peste 100 de deţinuţi politici.

“Îl tratăm ca pe un act antirusesc”

În acest timp, Kremlinul a calificat drept “antirusesc” summitul organizat de Ucraina.

“Considerăm că acest eveniment este extrem de inamical faţă de ţara noastră. (…) Percepţia noastră este absolut fără echivoc, îl tratăm ca pe un act antirusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

La rândul ei, purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, a afirmat că Rusia va lua notă de poziţia statelor participante la summitul Platformei Crimeea şi va trage “concluziile corespunzătoare”.

România este reprezentată de premierul Florin Cîţu

Dintre cele 46 de state participante la summit, aproximativ 15 sunt reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru, printre acestea fiind Republica Moldova, Polonia, România, Suedia, Ungaria sau statele baltice.

Alte state, precum Franţa, Germania, SUA sau Turcia au trimis la Kiev miniştri sau preşedinţi ai parlamentelor.