Observatorii s-au întrebat apoi de ce Rusia – acuzată că ar fi fost responsabilă de distrugerea barajului – ar comite un astfel de act, care poate avea un impact devastator asupra Crimeei. Să fi renunțat președintele Vladimir Putin la peninsula Crimeea, considerată piatra de temelie a ambițiilor sale imperiale? Unii, inclusiv președintele ucrainean Volodmir Zelenski,  susțin această teorie, în timp ce alții o resping, scrie Newsweek.

Anders Åslund, economist la Universitatea Georgetown, a făcut o comparație între distrugerea barajului și modul în care președintele irakian Saddam Hussein a incendiat puțurile de petrol în 1991, când a fost forțat să plece din Kuweit. ”Când ai pierdut un teritoriu, atunci îl distrugi”, a declarat Åslund. „Cred că este ceva ce începi să faci când renunți. Nu este o acțiune ofensivă, ci mai curând ceva de genul vulpea când nu ajunge la struguri spune că sunt acri. Am pierdut, atunci distrugem cât mai mult posibil”, a declarat el.

Barajul, rol crucial în susținerea Crimeei

Barajul joacă un rol important în susținerea Crimeei, deoarece rezervorul său alimentează un canal-cheie, a spus el. Canalul din Crimeea de Nord, care livrează 85% din apă pentru peninsula Crimeea, preia apă de la Nova Kakhovka. Fără asta, Crimeea nu este sustenabilă pe termen lung”, a spus Åslund. El a adăugat că demolarea barajului ar putea „distruge agricultura Crimeei”. Cea mai mare parte a apei din Canalul Crimeei de Nord este folosită pentru agricultură sau industrie. Aproximativ o cincime este folosită pentru a asigura apă potabilă, satisfacând majoritatea nevoilor oamenilor din peninsulă. Situată la sud de Herson, peninsula este alimentată cu apă de la barajul Kahovka.

Ce vrea Putin

Potrivit autorităților ruse, circa 22.000 de persoane sunt expuse riscului de inundații, după cum relatează agenția de presă de stat rusă RIA, citând administrația instalată de Moscova în părțile ocupate ale regiunii Herson. Potrivit agenției Tass, aproximativ 80 de localități ar putea fi afectate de distrugerea barajului.

Putin a invadat și a anexat Peninsula Crimeea în 2014. După ce Zelenski a început să câștige în fața forțelor ruse în războiul declanșat anul trecut, Kievul a început să susțină că peninsula Crimeea ar trebui să fie recunoscută drept teritoriu ucrainean, ca una dintre condițiile de încetare a focului. Între timp, Putin și oficialii de la Kremlin au spus că nu doar că peninsula Crimeea va rămâne parte a Rusiei în orice potențial acord de pace, ci și patru teritorii ucrainene pe care Putin le-a anexat ilegitim în septembrie.

Cine se află în spatele distrugerii barajului

Ucraina susține că Rusia se află în spatele exploziilor care au avariat hidrocentrala Kahovka și au distrus barajul, în timp ce Moscova dă vina pe Kiev. În timp ce acuza Ucraina de ceea ce a caracterizat drept un act de sabotaj, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a recunoscut că distrugerea barajului ar putea afecta rezervele de apă ale Crimeei. El a spus că scopul Ucrainei este să priveze Crimeea de apă. În urma distrugerii barajului Kahovka nu există niciun pericol imediat pentru centrala nucleară Zaporojie, din nord-estul țării, transmite Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).  ”Experții AIEA aflați la centrala nucleară ucraineană monitorizează îndeaproape situația”, a anunțat agenția pe Twitter.

Ce ar fi putut motiva atacul

Majoritatea analiștilor bănuiește că exploziile au fost motivate de o logică militară simplă. Oferind o explicație pentru motivul pentru care Rusia ar fi putut deteriora instalația și barajul, Beketova a spus: „Acest atac ar putea semnala că Rusia încearcă să oprească eliberarea teritoriilor ocupate temporar de Rusia, în așa fel încât soldații ucraineni să nu poată continua pe malul stâng al râului Nipru”. Generalul-locotenent în retragere Stephen Twitty a declarat pentru Newsweek că, probabil, Putin a ordonat atacul pentru a încetini forțele lui Zelensky.