Cu puțin peste 23.000 de locuitori, arhipelagul are resurse importante, precum ape fertile de pescuit, gaze naturale și petrol. Situate mai aproape de Norvegia decât de Scoția, insulele Shetland, un arhipelag format din aproape o sută de insule, dintre care doar cincisprezece locuite, încep să se mişte pentru a-și obţine independența.
Consiliul insular a fost de acord să înceapă explorarea opțiunilor pentru a obţine „autodeterminarea politică și financiară” după ce majoritatea consilierilor săi, într-un vot de 18 la 2 cu doi absenți, au aprobat o moțiune pe această temă iniţiată de trei consilieri asociați cu mișcarea pentru autonomie Wir Shetland („Shetlandul nostru” în dialectul local, el Norn).
Acești reprezentanți cer o investigație pentru a determina dacă o autonomie mai mare ar fi în beneficiul insulelor, mai ales având în vedere incertitudinea care pluteşte deasupra Marii Britanii după ieşirea finală din UE, pe 31 decembrie, când se va încheia perioada de tranziție Brexit și din cauza nemulțumirii lor provocate de deciziile centralizate luate de Edinburgh și a reducerii fondurilor acordate insulelor de către guvernul Partidului Naționalist Scoțian.
Singurele care au fost alături insulelor vestice ale Scoției
Insulele Shetland au fost, alături de insulele vestice ale Scoției, singurele care au votat împotriva aderării la CEE la referendumul din 1975.
„Credem că Shetland are mijloacele necesare pentru a avea un viitor bun. Totuşi, în ultima perioadă am văzut că luarea deciziilor este din ce în ce mai centralizată și finanțarea publică este redusă constant.
Suntem îngrijorați de faptul că această situație actuală amenință serios prosperitatea și chiar sustenabilitatea de bază a Shetland ca şi comunitate”, spune moțiunea adoptată la 45 de ani după consultarea istorică, adăugând: „Pentru a găsi alternative care să garanteze că Shetland poate reuşi și îşi poate menține întregul potențial, noi, subsemnații, decidem că, acum, Consiliul Insulelor Shetland începe formal să exploreze opțiuni pentru a realiza autodeterminarea financiară și politică”.
Despre referendumul pentru independența scoțiană din 2014
La referendumul pentru independența scoțiană din 2014, în care 55% din populație a decis să rămână parte a Regatului Unit, votul insulelor în favoarea rămânerii a fost chiar mai mare: 63,7%. Chiar un parlamentar local a indicat atunci că insulele ar putea încerca să rămână parte a Regatului Unit, dacă Scoția va pleca în cele din urmă.
Odată cu lansarea Brexitului, ministrul șef al Scoției, Nicola Sturgeon, dorește un al doilea referendum de independență, susținând că s-a schimbat contextul, suficient încât să fie necesară o altă consultare acum când Marea Britanie și Uniunea Europeană își consumă divorțul. Insularii nu sunt însă de acord cu intențiile sale. În plus, povestea este mai veche: acum cinci ani, un grup de activiști din Orkney, Shetland și Insulele de Vest nu au reușit în încercarea lor în fața Parlamentului scoțian de a obţine un referendum care ar putea deschide ușa independenței faţă de Scoția, susținând în continuare că, istoric, aceste insule au făcut parte din Norvegia.
Cu puțin peste 23.000 de locuitori, arhipelagul are resurse importante, precum ape fertile de pescuit, gaze naturale și petrol. Ca o ironie a soartei, aceștia se confruntă cu unele dintre cele mai mari rate de sărăcie energetică din țară.