Potrivit informațiilor apărute recent în presa internațională, liderii din Ucraina, Georgia și Republica Moldova participa la summitul „Parteneriatului Estic” și fac lobby la UE pentru a li se permite să înceapă negocierile de aderare.
Liderii din Republica Moldova, Ucraina și Georgia vor să înceapă negocierile de aderare la UE
În acest context, președintele Klaus Iohannis a explicat miercuri, 15 decembrie, că va milita pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și ca va cere ca UE să se implice mai mult. Amintim că declarația acestuia a fost făcută înainte de summit.
Totuși, așteptările sunt limitate în momentul de față. Potrivit celor scrise de reuters.com, țările respective vor obține noi asigurări de sprijin împotriva unei posibile invazii rusești.
Olaf Scholz s-a întâlnit cu Emmanuel Macron
În acest context, cancelarul german Olaf Scholz și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu ocazia summitului de la Bruxelles pentru a încerca să găsească o soluție pentru conflictul din estul Ucrainei. Astfel, Scholz a subliniat faptul că Rusia riscă și mai multe sancțiuni impuse de UE în cazul în care invadează Ucraina.
„Orice încălcare a integrității teritoriale va atrage un preț aspru și vom vorbi toți ca unul, aici, cu partenerii noștri europeni și aliații transatlantici”, a declarat Olaf Scholz la Berlin, înainte de a participa la primul său summit în calitate de cancelar.
De asemenea, acesta a adăugat că se dorește în continuare un „dialog constructiv” cu Rusia. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat marți că le-a transmis autorităților din Rusia că este alegerea cetățenilor din Republica Moldova să se alăture Uniunii Europene.
Un nou test pentru UE
Anterior, Paul Taylor și Oksana Antonenko au scris o opinie pentru Politco cu privire la tensiunile dintre Rusia și Ucraina, dar și rolul UE în acest context. Cei doi jurnalișt consideră că această criza reprezintă un test al capacității UE de a-și stabiliza vecinătatea.
Europa nu-ți poate permite să nu se implice în criza tot mai gravă dintre Rusia și Ucraina, așteptând să treacă și lăsându-l doar pe președintele american Joe Biden să încerce să împiedice un război chiar la poarta ei, arată Politico.
UE dispune de instrumentele necesare pentru a ajuta Kievul să se apere și să-și dezvolte economia. Și totuși, în pofida întregii vorbării despre autonomia strategică, ce lipsește deocamdată este voința politică de a utiliza toate aceste instrumente. Conferința de săptămâna aceasta a Parteneriatului Estic al UE, care include Ucraina, Georgia, Moldova, Armenia și Azerbaidjan (Belarus a fost suspendat în iunie), constituie o ocazie de lansare a unor inițiative UE în regiune.
Prin zăngănitul său de sabie, președintele rus Vladimir Putin și-ar dori să obțină revizuirea Cartei de la Paris din 1990, cea care le-a permis statelor din Europa Centrală și de Est să-și redobândească libertatea, securitatea și prosperitatea. El vrea totodată să proiecteze o imagine a neputinței NATO și UE.
Europa nu s-a implicat anul trecut în războiul dintre Armenia și Azerbaidjan (membri ai Parteneriatului) pentru Nagorno-Karabah, lăsând în seama Rusiei negocierea și implementarea unui armistițiu. Nu ar trebui să adopte aceeași atitudine pasivă și în cazul Ucrainei, care are graniță comună cu ea și un Acord de Asociere mult mai cuprinzător cu Bruxelles-ul.