Dorința lui Vladimir Putin de a reface Uniunea Sovietică pune în pericol mai multe țări care au făcut parte din URRS. Georgia ar putea fi prima pe listă, urmată de Armenia, Republica Moldova și Kazahstan, precum și de alte foste republici ex-sovietice din Asia Centrală, scrie analistiul politic ucrainean Roman Rukomeda, citat de Euractiv.
Un secol de la crearea URSS
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei este legată de încercarea președintelui Putin de a reface Uniunea Sovietică, în conformitate cu simbolismul datelor, scrie Euractiv, amintind că, anul acesta, în decembrie, se împlinește un secol de la crearea URSS.
Putin încearcă să reinventeze imperiul sovietic/rus prin anexarea și capturarea unor părți din fostul imperiu sovietic, al cărui epicentru se afla Ucraina. În plus, pe 7 octombrie, Putin împlinește vârsta de 70 de ani.
2022 este, așadar, un an special pentru el, așa că vrea să-l marcheze cu câteva evenimente semnificative.
Cele mai mari îngrijorări le au Georgia, Armenia, Moldova și Kazahstan
Putin este obsedat de restabilirea influenței directe a Rusiei asupra fostelor republici sovietice, dar obsesia lui este îndreptată spre trecut, fără nicio viziune pentru viitor.
Cu siguranță, Rusia nu va renunța la agresiune, fiind tot mai însetată de sânge. Cu toate acestea, Rusia lui Putin poate fi controlată printr -o înfrângere militară.
Cele mai mari îngrijorări le au acum țări precum Georgia, Armenia, Moldova și Kazahstan și alte foste republici sovietice din Asia Centrală.
De ce Georgia
Riscul cel mai mare este pentru Georgia, care nu are puterea militară necesară de a se apăra în fața unei invazii.
Mai mult, două conducte semnificative de petrol și gaze care livrează hidrocarburi azere în Turcia, și mai departe spre Europa, se află, parțial, pe teritoriul georgian.
Blocarea acestor conducte este extrem de importantă pentru Rusia, care vrea, probabil, să taie complet accesul Europei la gaze.
De asemenea, Georgia poate deveni poarta de intrare pentru o posibilă invazie rusască a Armeniei. La rândul său, Moldova este amenințată de soldații ruși staționați în Transnistria.
Noua doctrină de politică externă bazată pe „Lumea rusă”
Între timp, notează Euractiv, Vladimir Putin a aprobat luni, 5 septembrie, o nouă doctrină de politică externă bazată pe conceptul de „Lume rusă”, o noțiune pe care ideologii de la Kremlin au folosit-o în ultimele luni pentru a justifica intervenția în afara țării, în sprijinul vorbitorilor de limbă rusă.
Cele 31 de pagini de „Politică umanitară”, publicate la mai bine de șase luni după războiul din Ucraina, susține că Rusia ar trebui să „protejeze, să salveze și să promoveze tradițiile și idealurile lumii ruse”.
Deși este prezentată ca un soi de strategie ”soft power”, aceasta aduce laolaltă ideile politice oficiale în jurul politicii și religiei, folosite de unii pentru a justifica ocuparea unor părți ale Ucrainei și sprijinul acordat entităților separatiste pro-ruse din estul țării.
Ce prevede noua doctrină a Rusiei
Noua doctrină afirmă că Rusia ar trebui să intensifice cooperarea cu naţiunile slave, dar și cu China şi India, şi să-şi consolideze legăturile cu Orientul Mijlociu, America Latină şi Africa.
Putin a afirmat ani la rând ceea ce el consideră a fi soarta tragică a aproximativ 25 de milioane de etnici ruși care trăiesc în afara Rusiei, în state care și-au obținut independența în 1991, când Uniunea Sovietică s-a destrămat, un eveniment pe care l-a numit o catastrofă geopolitică.
Rusia a continuat să considere fostul spațiu sovietic, de la Țările Baltice până în Asia Centrală, drept sfera sa legitimă de influență, noțiune respinsă cu înverșunare de multe dintre aceste țări, dar și de Occident.