Într-un interviu acordat pentru Corse-Matin, ministrul de interne al Franței, Gérald Darmanin a vorbit despre acordarea autonomiei insulei Corsica, după demonstrații violente ale naționaliștilor corsicani.

Mai exact, acesta susține că se va angaja într-o „discuție fără precedent în jurul chestiunii instituționale”. Totodată, el a adăugat că procesul va fi „inițiat logic în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Republicii”, dacă Emmanuel Macron va fi reales.

Menționăm faptul că declarațiile acestuia vin în contextul în care ministrul Darmanin face o vizită de două zile în Corsica, miercuri și joi, la Ajaccio și Porto-Vecchio, după atacul asupra liderului separatist Yvan Colonna, care au generat două săptămâni de violențe.

Ce s-a întâmplat pe insula Corsica

În ceea ce îl privește pe Colonna, acesta ispășește o condamnare de închisoare pe viață în penitenciarul din Arles și a fost atacat de un alt deținut și se află în comă din data de 2 martie. Atacul asupra sa a declanșat demonstrații violente în insula situată la 160 de kilometri de Coasta de sud a Franței, în care 67 de persoane au fost rănite, dintre care 44 de polițiști, informau autoritățile francezei.

În acest sens, ministrul de Interne și-a arătat susținerea pentru forțele de ordine și a făcut un apel pentru revenirea la calm – o condiție prealabilă a oricărei discuții.

„Nu poate exista dialog sincer într-o democrație sub presiunea bombelor artizanale agricole și prezența, sau omniprezența forțelor de ordine”, a declarat el pentru cotidianul Corse Matin.

În același timp, ministrul Darmanin a mai adăugat că este o „responsabilitate” a statului în agresarea militantului naționalist. „Există o responsabilitate a statului ca protector al oamenilor care se află în custodia sa, în acest caz deținuții”.

În cadrul aceluiași interviu, Darmanin a mai adăugat că se angajează să spună „adevărul despre ceea ce s-a întâmplat cu Yvan Colonna” în închisoarea din Arles.

Ce pregătește Franța?

Menționăm faptul că în cazul în care Franța va acorda autonomie Corsicii, această mișcare ar constitui o premieră pentru Franța a cărei constituție proclamă indivizibilitatea statului. Corsica are la ora actuală o adunare legislativă, cu atribuții similare consiliilor regionale.

Referitor la limba corsicană (Corsu) vorbită de o parte a populației insulei, aceasta este un dialect asemănător celor vorbite în centrul Italiei. La data de 17 mai 2013 Adunarea Corsicii a votat o rezoluție cu caracter simbolic prin care recunoștea statutul oficial al limbii Corsu în insulă alături de franceză.

Pe de altă parte, caracterul simbolic al statutului limbii Corsu derivă din neconstituționalitatea sa. Constituția, care prevede indivizibilitatea republicii, nu recunoaște minoritățile. De altfel, Franța a refuzat să semneze carta europeană a limbilor minoritare, care permite folosirea acestora alături de limba oficială a statului.

În cazul în care Constituția va fi modificată, acest lucru ar putea încuraja și alte regiuni precum Bretania, Alsacia, Lorena, Țara Bascilor franceză sau Catalonia franceză să ceară autonomie.