O Belgie împărțită între Olanda și Franța
În cadrul unei cine oficiale, Martin Bosma i-ar fi spus ambasadorului francez François Alabrune că „Olanda vrea ca Flandra să i se alăture”, în timp ce „Valonia se va putea duce la Franța”.
„Olanda vrea ca Flandra să i se alăture. Valonia se va putea duce la Franţa”, i-a spus ambasadorului Franţei preşedintele celei de a Doua Camere a Strărilor Generale, Martin Bosma.
Declarația, preluată de presa olandeză și belgiană și relatată inclusiv de Le Figaro, nu a fost retractată ulterior de Bosma, care a confirmat pentru publicația NRC că, într-o astfel de seară, se discută și despre „lucruri care s-ar putea întâmpla”.
„Într-o seară ca asta vorbim despre politică şi lucruri care s-ar putea întâmpla, da”, a declarat el, citat cotidianul belgian La Libre.
Afirmația lui Bosma nu este un simplu derapaj izolat. Ea se aliniază viziunii promovate de liderul său politic, Geert Wilders, fondatorul Partidului Libertății (PVV), formațiune de extremă dreapta care a crescut semnificativ în influență în ultimii ani. Ideea unei „Olande Mari”, care să includă teritoriul vorbitor de limbă olandeză din Belgia, este veche și continuă să circule în cercurile naționaliste olandeze și flamande.
Conceptul de unire între Olanda și Flandra are rădăcini istorice
Până în anul 1585, cele două regiuni au făcut parte din același spațiu politic și cultural, înainte ca orașul Antwerpen să cadă în timpul Războiului de 80 de ani, eveniment care a dus la separarea lor.
Cotidianul belgian La Libre a remarcat că discursul lui Martin Bosma rezonează cu pozițiile altor partide de extremă dreapta din Belgia, precum Vlaams Belang, care susține ideea independenței Flandrei și eventual alăturarea acesteia Olandei.
Actualul prim-ministru belgian, Bart De Wever, liderul partidului naționalist Alianța Neo-Flamandă (N-VA), a afirmat în mai multe rânduri că dorește înființarea unei republici flamande. Statutul partidului său prevede în mod explicit dizolvarea statului belgian și formarea unui stat flamand independent.
Într-un interviu din emisiunea „Trends Talk”, De Wever declara că încă din 1993 a fost coorganizatorul unei conferințe studențești în care se dezbătea ideea unei „Olande Mari”. El a recunoscut că nu a renunțat niciodată la acest vis, acela ca toți olandofonii să trăiască împreună din nou, în același stat.
Un vis încă viu în conștiința colectivă
Bart De Wever merge și mai departe, afirmând că o unificare a Flandrei cu Olanda ar putea transforma regiunea într-una dintre cele mai puternice economii din lume. El a susținut că porturile Antwerpen și Rotterdam ar putea fuziona pentru a deveni o poartă majoră de acces economic în Europa de Nord-Vest. Cu toate acestea, liderul flamand recunoaște că, deși ideea pare „o poveste fantastică”, societatea nu este încă pregătită mental pentru o astfel de tranziție.
El a invocat și alte transformări istorice din Belgia pentru a-și susține punctul de vedere, menționând că federalismul părea de neconceput în anii ’60, dar a devenit realitate în deceniul următor. De aceea, crede că nici confederalismul – o formă de guvernare în care Flandra și Valonia ar avea o autonomie sporită – nu este atât de departe pe cât pare astăzi.
„Federalismul era de negândit în Belgia în anii ’60, dar era realitatea în anii ’70. Confederalismul este greu de imaginat în Valonia azi. Cred că va fi realitatea de mâine. Dacă aş putea să mor ca olandez de sud, al muri mai fericit decât belgian”, a spus De Wever în aceeași emisiune, exprimând o nostalgie profundă pentru unificarea olandofonă.
Sondajele arată un entuziasm limitat din partea populației
Cu toate acestea, realitatea sociologică nu pare să susțină în mod clar astfel de inițiative. Un sondaj realizat în 2010 de Synovate Nederland și publicat de cotidianul L’Avenir arăta că doar 2 din 10 cetățeni olandezi ar fi de acord cu unificarea Flandrei cu Olanda și a Valoniei cu Franța.
Un alt studiu, mai vechi, realizat în 2007 de sociologul olandez Maurice de Hond, indica un sprijin mai ridicat: aproximativ 45% dintre respondenți erau favorabili unei astfel de fuziuni între Regatul Țărilor de Jos și Flandra, potrivit publicației Libération.
