Peste 180,000 de rezidenţi din Noua Caledonie sunt aşteptaţi la urne pentru a vote fie „Da” (independenţă faţă de Franţă) sau „Nu” (rămânerea în cadrul republicii), conform adevarul.ro

Este al doilea referendum organizat într-un interval de doi ani

În noiembrie 2018, analiştii politici preziceau că rezultatul primului referendum va pune capăt pentru o lungă perioadă mişcării de independenţă. Sondajele de opinie arătau atunci câ doar 30% din populaţia arhipelagului priveşte favorabil independenţa de Franţa.

Totuși, rezultatele au dat peste cap predicţiile. Chiar dacă 56,6% dintre alegătorii prezenţi au votat rămânerea în cadrul republicii, 43,3% au votat pentru despărţirea de Paris, conform sursei menționate.

Trebuie menționat că susţinătorii rămânerii alături de Franţa spun că şi-au învăţat lecţia şi fac toate eforturile să mobilizeze electoratul anti-independenţă. O alianţă de şase partide care se opun ruperii de Franţa a fost creată, iar Thierry Santa, preşedintele Noii Caledonii şi liderul coaliţiei, este optimist cu privire la şansele taberei sale.

„Dintre cele 33,000 de persoane care n-au votat în 2018, majoritatea trăiesc în regiunea Noumea. Cred că o parte semnificativă dintre aceştia au crezut că rezultatul va fi 70-30 şi nu s-au deranjat să se mai ducă la urne, dar cred şi că rezultatul din 2018 i-a dezamăgit foarte mult şi asta îi va mobiliza să se prezinte acum la vot”, a declarat Thierry Santa.

Mobilizarea ar putea fi mai puternică şi în tabăra pro-independenţă

Mai multe organizaţii politice şi sindicate care în 2018 au susţinut neparticiparea la vot sunt, de data aceasta, în tabără celor care vor ruperea de Franţa.

Colonizate de Franţa în 1853, insulele care formează Noua Caledonie, situate la aproximativ 1,500 de kilometri de Austria, au rămas până în prezent un teritoriu dependent al Parisului. Populaţia nativă melaneziană, din etnia kanak, reprezintă aproximativ 40% din populaţia totală de aproximativ 271,000 de indivizi a arhipelagului şi trăieşte alături de descendenţi ai coloniştilor francezi şi imigranţi veniţi mai recent din Franţa, Wallis şi Futuna, Vanuatu şi alte teritorii dependente franceze. Marea majoritate a populaţiei indigene este în favoarea independenţei şi sprijină coaliţia de partide denumită Front de Libération Nationale Kanak et Socialiste (FLNKS).