Bercan Tutar a scris o opinie pentru Sabah în legătură cu toate schimbările care vor urma după actuala situație. Potrivit acestuia, criza din Ucraina este un proiect pentru a redesena Europa.

După cum arată tabloul de moment, diplomația haotică a președintelui american Joe Biden nu a dat roade. După ce ministrul rus de Externe, Lavrov, a declarat că „nu va fi război”, au sosit declarații liniștitoare și din partea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și a președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, care s-a întâlnit cu președintele Franței, Emmanuel Macron. 

Zelenski, care și-a dat seama de politica murdară prin care SUA și NATO încercau să acutizeze criza, a atras atenția că „Vestul dă senzația că mâine ar putea izbucni un război în Ucraina, acest lucru nu este adevărat”. Liderul ucrainean, încurajat în urma discuției cu Macron, a afirmat că „Demersurile diplomatice vor diminua tensiunea”.

Dar aspectul care a atras cel mai mult atenția este că în discuția pe care a avut-o cu Macron, Putin a încercat să lase pe dinafară SUA și NATO. În declarația făcută la Paris în urma discuției se arată că „Putin nu a făcut nicio referire amenințătoare. A declarat clar că nu își dorește conflict. Macron și Putin sunt de acord în privința continuării dialogului și a includerii Europei în acest dialog”.

NATO, neinteresată de îngrijorările Rusiei

În declarația publicată la Kremlin se arată că „SUA și NATO nu au dat atenție îngrijorărilor Rusiei”.

Demarând un proces cu Rusia care lasă pe dinafară NATO și SUA, Macron și-a luat revanșa pentru că Franța a fost exclusă din pactul AUKUS, semnat de SUA, Anglia și Australia.

De fapt, aceasta era și dorința lui Putin. Liderul rus nu își dorește să stabilească o legătură cu Europa sau cu SUA, ci cu europenii care au pus o distanță între ei și SUA.

După această etapă, Putin plănuiește să soluționeze criza cu Ucraina, printr-o diplomație care se axează pe Europa, în special pe Turcia, în locul SUA și al NATO.

Și în cazul Ucrainei va fi pusă în practică o diplomație similară proceselor de la Soci și Astana, unde SUA nu au fost invitate să se exprime în privința Siriei. Situația va fi mai clară după întâlnirea pe care o va avea Putin cu președintele Erdoğan, în cursul vizitei sale în Turcia.

Toate acestea arată că vom intra într-o perioadă în care influența SUA asupra crizei ucrainene și, într-un sens mai larg, asupra sistemului de securitate euro-atlantic va ajunge la cel mai scăzut nivel.

Rusia, mai puternică decât SUA

În acest moment, Rusia este mai puternică în fața SUA. Pe lângă avantajul legat de energie, primește sprijin și din partea Chinei. Și-a dezvoltat relații bune cu Turcia din NATO. Și-a construit cu țări precum Germania și Franța o serie de interese comune, pe care SUA nu le pot submina.

Scopul real al lui Putin este să distrugă sistemul unipolar construit de SUA în Europa după Războiul Rece și să redeseneze Europa. Ucraina este cea mai sensibilă „zonă pilot a acestei mari strategii”. Acest nou sistem nu înseamnă o nouă ordine Yalta, similară celei de după conferința din 1945, când Europa a fost împărțită între SUA și URSS.

După Războiul Rece, a intrat în funcțiune sistemul „unei Europe unite și independente”, dominat doar de SUA.

Rusia a avut cel mai mult de pierdut în urma destrămării Uniunii Sovietice. 25 de milioane de ruși au rămas în diferite țări după destrămarea URSS. 12 milioane dintre aceștia trăiesc în prezent în Ucraina. Iar Putin vrea să schimbe sistemul european stabilit de SUA în urma Războiului Rece și să elimine nedreptățile făcute Rusiei.

Putin cere un nou sistem de securitate euro-atlantic în care SUA să nu mai aibă cea mai mare pondere.

Și vrea să construiască acest sistem alături de actori precum europenii, în special Turcia, dar și China. Procesul început cu criza ucraineană este, din această perspectivă, proiectul celei de a treia desenări a Europei. Să vedem, cum se va încheia?