Reorganizarea administrativ-teritorială trebuie să devină o prioritate

Emil Boc, în calitate de lider al Asociației Municipiilor din România, a declarat că reorganizarea administrativ-teritorială a României trebuie să devină o prioritate politică majoră în 2024 și în anii ce urmează. Reforma este esențială având în vedere dificultățile cu care se confruntă țara în administrarea unui număr mare de UAT-uri. Multe dintre acestea fiind incapabile să-și asigure resursele necesare din venituri proprii, a punctat el.

„România se sufocă administrativ sub ochii noştri. România nu mai poate funcţiona cu peste 3.000 de unităţi administrativ teritoriale, iar o bună parte dintre ele – aproape o treime – să nu aibă capacitatea să îşi asigure din veniturile proprii cele necesare existenţei de zi cu zi. Avem zone urbane nefuncţionale, avem zone metropolitane nefuncţionale. Ştim că avem o boală, dar nu facem nimic”, a transmis Emil Boc, la Summitul Autorităţilor Publice Locale.

El a subliniat necesitatea unei abordări funcționale, nu doar contabilicești, în procesul de reorganizare, ținând cont de nevoile specifice ale fiecărei comunități.

„Dacă trebuie să funcţioneze o comună într-un loc izolat de munte, cu 500 de locuitori, să funcţioneze, pentru că şi acolo avem nevoie de servicii publice de calitate. Dar, risipa pe care o avem astăzi este de netolerat. (…) Polonia este cel mai bun exemplu. România nu mai poate trăi în Uniunea Europeană cu legea organizării administrativ-teritoriale de pe vremea lui Ceauşescu, din 1968”, a evidenţiat primarul din Cluj-Napoca.

Politicile publice, la centru și detaliile implementării la nivel local

Emil Boc a insistat pe importanța descentralizării și a principiului subsidiarității în cadrul administrativ al țării. El a argumentat că, în timp ce stabilirea politicilor publice majore este o responsabilitate centrală. Detaliile implementării ar trebui să rămână la nivel local pentru a evita o situație de paralizie administrativă.

„Din nefericire, avem o grămadă de situaţii, încă, în această ţară, când se doreşte ca de la Bucureşti să se dea şi viziunea generală prin legi şi strategii, dar şi să se aprobe ultimul contract, să se ia ultima decizie, care e de competenţa unui primar de comună sau de oraş. (…)

Ajungi la paralizie administrativă, când cel de la centru vrea să fie şi legiuitor, şi să controleze, şi să implementeze. În toată lumea civilizată centrul îşi păstrează atribuţiile de legiferare, care sunt fundamentale pentru întreaga ţară, atribuţiile de control, care să fie unitare, iar atribuţiile de implementare trebuie să fie la nivel local”, a explicat edilul Clujului.

Implementarea fondurilor europene trebuie debirocratizată spune Emil Boc

Un alt aspect esențial menționat de Emil Boc este necesitatea debirocratizării și flexibilizării în procesul de implementare a fondurilor europene. El a pledat pentru evitarea introducerii de reglementări suplimentare față de cerințele Uniunii Europene, menționând regulamentul „one in, one out” ca exemplu de bună practică.

„Din nefericire, cu toţii avem această meteahnă că, dacă mai vine un regulament, să mai punem noi vreo cinci condiţii. Astea îngreunează definitiv absorbţia fondurilor europene. Dacă UE a stabilit un cadru general pentru toată Europa, haideţi să stăm şi noi în acel cadru, să nu fim mai catolici decât Papa”, a transmis el.