Premierul Marcel Ciolacu a oferit drept exemplu Polonia. El spune și că este realizat un studiu amplu cu privire la modalitatea în care va fi reorganizată România.
Marcel Ciolacu spune că reorganizarea teritorială trebuie făcută
Șeful PSD a susținut că „sistemul de la noi este pe model francez”, fiind astfel „extrem de stufos”. Premierul spune că nu vrea să se mai întâmple ce s-a întâmplat între Timișoara și Bacău sau între Cluj și sudul țării.
„Reforma bugetară și reorganizarea teritorială vor trebui făcute în România. Nu vor trebui făcute strict, dacă este sub 1000 de locuitori, gata. Sistemul de la noi este pe model francez și este extrem de stufos. Ei au făcut regionalizarea și au guvernatori care intervin pentru a nu mai exista decalajele de dezvoltare între regiuni. Nu vreau să se mai întâmple ce s-a întâmplat între Timișoara și Bacău, de exemplu, sau între Cluj și sudul țării. Nu știu dacă mai este foarte de actualitate (n.red decalajul)”, a declarat Marcel Ciolacu.
Premierul vrea o reformă centrală și locală în România
Premierul a explicat apoi că vrea să fie implementată o reformă centrală și locală în România. Potrivit explicațiilor oferite de Ciolacu, Polonia a realizat regionalizarea. Astfel, în loc să aibă 10.000 de proiecte pe fonduri europene, aveau 2 proiecte integrate.
„Polonezii au făcut regionalizarea și în loc să ai 10.000 de proiecte pe fonduri europene, aveai 2 proiecte integrate și normal că aveai absorbție 110. Pe fond, ca și administrația publică unde trebuie făcută reforma centrală și locală, așa este nevoie de regionalizare. Asta nu înseamnă că se vor desființa. Vor fi regiuni, se vor depune proiectele împreună, dar după un studiu foarte exact pe fiecare județ în parte, pe zone depopulate.
Asta e, a venit bănățeanul de Grindeanu să facă autostradă în Moldova. Buzăul nu este în Moldova, vă rog să nu mă jigniți, dar uite că un buzoian și un bănățean au venit să aducă autostradă în Moldova, dar și pentru Timișoara proiectele pe care le merită”, a mai spus Ciolacu.
Despre acest subiect a vorbit în trecut și Adrian Veştea. El a spus că autoritățile locale ale celor „200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune” din România au nevoie de fonduri de la bugetul de stat. În caz contrar, nu mai pot face față costurilor de funcţionare. Situația ar fi fost creată de veniturile locale insuficiente.
El mai spune și că există o situație similară în municipiile care nu sunt reşedinţă de judeţ. Din cele 62 de municipii, 56 se confruntă cu aceleaşi probleme. Municipiile reşedinţă de judeţ sunt mai stabile din punct de vedere financiar. Mai exact, doar 9 din cele 40 de municipii reşedinţă de judeţ primesc sprijin de la bugetul de stat.
Dat fiind că preţurilor la utilităţi şi la materiale cresc, Ministrul Dezvoltării anunță că autoritățile locale nu au mijloacele prin care să asigure funcționarea serviciilor publice din subordine.
